9:26 Când a ajuns în Ierusalim, Saul a căutat să se lipească de ucenici; dar toţi se temeau de el, căci nu puteau să creadă că este ucenic.
Ierusalim. Fuga aceasta din Damasc la Ierusalim vine după perioada de trei ani de rămânere în Arabia (vezi Galateni 1,17.18). În felul acesta ar fi fost prima vizită a lui Saul în capitala de după ziua când el pornise spre Damasc şi el mai era încă cunoscut creştinilor din Ierusalim ca vrăjmaşul lor îndârjit.
A căutat să se alipească. Verbul tradus ,,alipească” (kollao) este folosit cu privire la comuniunea strânsă şi intimă, ca aceea dintre soţ şi soţie, a fraţilor şi a prietenilor (cf. cu Matei 19,5; Luca 15,15). Saul căuta deplină frăţietate cu ucenicii. Dacă Saul s-ar fi dus ca iudeu la Alexandria sau la vreo altă cetate unde iudeii erau numeroşi, primul lor gând ar fi fost să caute pe coreligionarii săi. El a făcut lucrul acesta în Ierusalim; el a căutat să se alipească de comunitatea creştină. Dar biserica era bănuitoare faţă de el. Membrii ei cunoşteau pe Saul numai din teribila lui persecuţie. Nu cumva el încă mai tindea la distrugerea lor? Şi urmau să fie atenţi până când erau siguri de sinceritatea lui. Necunoaşterea lor a naturii autentice a convertirii lui Pavel poate fi explicată prin cel puţin două motive:
1) Absenţa de ,,trei ani” (vezi Fapte 9,23) dădea un temei redus pentru veşti cu privire la atitudinea lui faţă de creştinism.
2) Schimbări politice în cetatea Damasc (vezi v. 24) se poate să fi întrerupt legăturile dintre creştinii de acolo şi Ierusalim.
Se temeau. Propoziţia aceasta ar trebui să fie introdusă prin ,,şi” în loc de ,,dar”. Lucrul acesta face mai puţin viu contrastul dintre dorinţa lui Saul de a se ataşa de fraţi şi purtarea lor consecventă. Expresia ar putea zice atunci: ,,şi toţi (ucenicii) se temeau de el”. Ei s-ar fi putut întreba dacă nu cumva el îşi ascundea adevărata intenţie pentru a-i putea spiona şi a le aduce noi necazuri.
Nu puteau să creadă. (,,Nu credeau”, KJV, ,,Necrezând”, Nitz). Aceasta arată că cineva a informat pe ucenici despre convertirea lui Saul, dar ei nu erau pregătiţi să accepte veşti cu privire la
o aşa minune. Ei doreau dovezi temeinice cu privire la schimbarea lui înainte de a-l primi în comunitatea lor. În împrejurările acelea, grija lor era naturală şi chiar recomandabilă.