6:4 Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune şi în propovăduirea Cuvântului.
Dar noi. [,,Dar noi”, KJV]. În contrast hotărât cu cei şapte.
Vom sta necurmat. [Ne vom da continuu”, KJV]. Sau, ,,vom stărui”. Acelaşi cuvânt este folosit de mai multe ori, descriind purtarea serioasă din partea primilor creştini (cf. cap. 1,14; 2,42.46).
În rugăciune. Aceşti oameni evlavioşi, cu amintirea vieţii de rugăciune a lui Hristos încă proaspătă în mintea lor, puneau nevoia de rugăciune pe locul întâi în lista lor. Dar trebuie să se reţină că rugăciunea cuprinde atât cultul public al bisericii, cât şi devoţiunea personală.
Propovăduirea. [,,Servirea”, KJV; ,,Slujirea”, Nitz]. Gr. diakonia, acelaşi cuvânt ca acela folosit în vers.1. Cei şapte urmau să dea binecuvântările materiale, în timp ce cei doisprezece urmau să dea hrană spirituală din Cuvântul lui Dumnezeu. Lucrul acesta îl făceau prin predicare şi diferite forme de învăţare. Aceasta arată clar ce însemnează ,,să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu” (vers.2).