4:16 şi au zis: Ce vom face oamenilor acestora? Căci este ştiut de toţi locuitorii Ierusalimului că prin ei s-a făcut o minune vădită, pe care n-o putem tăgădui.
Ce vom face? [,,Ce să facem”?, KJV]. Întrebarea n-ar fi trebuit să fie dezbătută. Sinedriul ţinea şedinţa ca o curte de justiţie şi verdictul ar fi trebuit să fie dat fie pentru, fie contra acuzaţiilor, potrivit cu probele. Ologul fusese vindecat. Ei îl văzuseră. Cei doi bărbaţi care fuseseră uneltele omeneşti la vindecare stătuseră înaintea lor şi aşteptau decizia. Membrii sinedriului şi-au părăsit slujba lor judecătorească şi au început să discute ce era de făcut în această situaţie. Procedura aceasta este caracteristică pentru Caiafa (vezi Ioan 11,49.50).
Minune. Gr. semeion, ,,semn”, şi prin extindere, ,,minune” (vezi Vol. V, p. 208; vezi Isaia 7,14). Autorităţile iudaice admiteau că un semn remarcabil apăruse în mijlocul lor.
Vădită. [,,Manifestă pentru toţi”, KJV; ,,Cunoscută”, Nitz]. Deoarece schilodul de la poarta templului era foarte cunoscut, ar fi putut fi numai două motive pe care apostolii ar fi putut fi socotiţi vrednici de a fi pedepsiţi: 1) dacă minunea ar fi fost o înşelătorie, dar lucrul acesta nu-l credeau sau nu îndrăzneau să-l insinueze; sau 2) dacă minunea ar fi fost săvârşită prin vreun fel de magie sau prin alte mijloace nelegale (Deuteronom 13,1-5). Întrebarea sinedriului: ,,Cu ce putere… aţi făcut lucrul acesta”? ar fi putut sugera ultimul. Dar chiar de la început (Fapte 3,13) Petru atribuise ceea ce se petrecuse Dumnezeului ,,lui Avraam, Isac şi Iacov” şi insistaseră că Dumnezeu prin Isus Hristos vindecase pe acest om. În consecinţă, nu putea fi adusă împotriva lor nici o acuzaţie.
N-o putem tăgădui. Chiar forma afirmaţiei trădează nu numai dorinţa de a tăgădui, dar şi admiterea lipsei oricărei puteri din împrejurările de faţă de a face aşa ceva. Ei aveau dovada, dar refuzau de a o duce până la concluzia ei logică şi să accepte pe Hristosul care manifestase puterea. Un atare refuz e mai rău decât de a nu fi cunoscut niciodată adevărul.