3:4 Petru, ca şi Ioan, s-a uitat ţintă la el, şi a zis: Uită-te la noi!
S-a uitat ţintă. [,,Aţintindu-şi ochii”, KJV; ,,Pironind privirea”, Nitz]. Sau, ,,după ce a privit la” (vezi Fapte.1,10; Luc.4,20).
Uită-te la noi. Petru şi Ioan nu aveau de gând să lase a se înţelege că ologul trebuia să creadă că ei aveau putere în ei înşişi să-l vindece (vezi v. 6). Dar au căutat să-i captiveze atenţia spre ei, pentru ca ei apoi să-l poată îndrepta la Hristos.