27:24 şi mi-a zis: Nu te teme, Pavele; tu trebuie să stai înaintea Cezarului; şi iată că Dumnezeu ţi-a dăruit pe toţi cei ce merg cu corabia împreună cu tine.
Nu te teme. Cât de adesea vizitatori cereşti au salutat fiinţe omeneşti cu aceste cuvinte (vezi Luca 1,13.30; 2,10; Apocalipsa 1,17).
Să stai înaintea Cezarului. [,,adus înaintea Cezarului” , KJV]. O reînnoire a făgăduinţei anterioare (cap. 23,11), care l-a întărit de atunci încolo pe apostol. Pavel urma să iasă cu bine din încercare şi să ajungă, în cele din urmă, la Roma.
Ţi-a dăruit. [,,ţi-a dat” , KJV]. Adică ţi-a acordat, probabil ca răspuns la rugăciune. Pavel trebuie să fi fost adesea în rugăciune în timpul acesta de primejdie. Toţi cei din corabie trebuie să fi ştiut de acum că tovarăşul lor de călătorie nu era un deţinut oarecare. Pavel şi tovarăşii lui se dovedeau a fi ,,o mireasmă de viaţă spre viaţă” (2 Corinteni 2,16; cf. Geneza 18,23-32; Matei5,13).