26:1 Agripa a zis lui Pavel: Ai voie să te aperi! Pavel a întins mâna, şi a început să se apere astfel:
Agripa. Vezi cap. 25,13. Tânărul rege stă într-un contrast izbitor cu Pavel. Ultimul vlăstar al unei linii descendente cândva măreaţă a regilor iudei, Macabeii, şi al casei lui Irod, Agripa mărturisea că este iudeu, dar în inimă era roman. Domnia lui marca sfârşitul unei dinastii şi al unei ere. De la început, dinastia irodiană fusese captivă la Roma şi cu siguranţă nu realizase un demers strălucit. În faţa lui stă Pavel, bătrân acum, dar puternic în convingerile sale şi plin de încredere, în ciuda împrejurărilor. Agripa e cinic, indiferent faţă de valorile reale, Pavel e plin de înflăcărare pentru adevăr, indiferent care ar fi costul pentru el.
A întins mâna. Menţionarea acestui gest spontan sugerează că Luca se prea poate să fi fost martor ocular (cf. cap. 21,40).
A început să se apere. [,,a răspuns, KJV]. Adică şi-a prezentat apărarea (vezi cap. 25,8). Apărându-se înaintea lui Agripa, Pavel se adresează unuia care, cu numele, era iudeu, dar pe cât se pare nu era ostil. Încrezător că va fi mai bine înţeles, fără îndoială că a vorbit cu mai multă libertate şi poate mai amănunţit decât la audierile anterioare înaintea lui Felix şi a lui Festus.