21:20 Când l-au auzit, au proslăvit pe Dumnezeu. Apoi i-au zis: Vezi, frate, câte mii de Iudei au crezut, şi toţi sunt plini de râvnă pentru Lege.
Au proslăvit. Sau ,,au început să proslăvească”, pe cât se pare printr-o exprimare generală de mulţumire, când Pavel a încheiat. Pe bună dreptate, nu e nici o menţionare de laudă pentru Pavel. Pe Dumnezeu. [Pe Domnul, KJV.] Dovezi textuale favorizează (cf. p. 10) exprimarea ,,Dumnezeu”.
Câte mii de iudei. Literal, ,,cât de multe zeci de mii”. Aceasta dă o idee de progresul remarcabil pe care îl făcuse Evanghelia printre iudei. Dar aceste cifre rotunde se poate să fi cuprins mai mult decât iudeii care locuiau la Ierusalim, deoarece se prea poate ca mii de iudei să fi venit pentru Ziua Cincizecimii, ca şi Pavel. În privinţa ,,mulţimilor de credincioşi”, vezi cap.
Plini de râvnă pentru Lege. Aceşti iudei creştini nu fuseseră eliberaţi de Consiliul din Ierusalim, aşa cum fuseseră creştinii dintre neamuri, de ceremoniile religiei iudaice (vezi cap. 15,17-21). Ei încă mai îndeplineau, cel puţin într-o oarecare măsură, ritualul VT şi, fără îndoială, de asemenea urmau cerinţele tradiţionale ale fariseilor. Cu privire la acestea din urmă, vezi Vol. V, p. 51,52,55. Pavel se descrie pe sine că a trăit ,,după cea mai îngustă partidă” a religiei sale şi anume ca fariseu (cap. 26,5). Este evident că tocmai din categoria aceasta veniseră cei mai mulţi convertiţi la Hristos, dar ei, spre deosebire de Pavel, erau încă legalişti.