21:16 Câţiva ucenici din Cezarea au venit şi ei cu noi, şi ne-au dus la unul numit Mnason, din Cipru, vechi ucenic, la care aveam să găzduim.
Ne-am dus la unul Mnason. [Au adus cu ei pe unul, Mnason, KJV.] Mai degrabă, ,,ducându-se la unul Mnason”. Acest timpuriu (decât ,,vechi”) ucenic, despre care nimic mai mult nu se ştie, părăsise Cipru şi îşi făcuse casa fie la Ierusalim, fie într-un sat pe drumul spre Ierusalim. Numele era obişnuit printre greci şi se poate ca el să fi fost un convertit elenist timpuriu.
Să găzduim. Versetul acesta arată că unii din fraţii din Cezarea însoţiseră pe Pavel şi pe prietenii lui pe drumul către Ierusalim (64 de mile) pentru a-l recomanda prietenului lor, Mnason, un ucenic timpuriu, pe care Pavel nu-l întâlnise niciodată şi care urma să fie gazda lui. Aceasta nu era cea dintâi vizită a lui Pavel la Ierusalim, el nu era necunoscut bisericii de acolo şi nu avea nevoie de
o prezentare la un străin pentru a avea loc de găzduire la Ierusalim. Această discrepanţă aparentă poate fi înţeleasă şi armonizată prin considerarea factorilor geografici şi obicei social al vremii.
Distanţa de 64 de mile de la Cezarea la Ierusalim era prea mare pentru a fi acoperită într-o singură zi şi trebuia făcută în două sau trei zile. Obiceiurile de ospitalitate n-ar fi cerut credincioşilor din Cezarea să însoţească pe Pavel şi grupul lui tot drumul până la Ierusalim, numai pentru a-l recomanda prietenului lor, care urma să fie gazda lui. E mult mai probabil că ei l-au escortat în timpul călătoriei de o zi, până la locuinţa prietenului lor, Mnason, într-un sat pe cale, unde Pavel şi cei care erau cu el au găzduit noaptea aceea.
Soluţia aceasta propusă pentru această problemă e susţinută ulterior de o exprimare textuală variantă. În loc de ,,ne-au dus... să găzduim”, există o oarecare dovadă textuală (cf. p. 10) pentru exprimarea ,,şi aceştia ne-au dus la unul la care trebuia să găzduim; am ajuns la unul Mnason din Cipru, un ucenic timpuriu.” Versetul 17 urmează logic exprimarea aceasta, indicând evoluţia călătoriei şi primirea lui Pavel de către fraţii din Ierusalim.