20:18 Când au venit la el, le-a zis: Ştiţi cum m-am purtat cu voi în toată vremea, din ziua dintâi, în care am pus piciorul pe pământul Asiei.
Le-a zis. Aici urmează să fie relatată cea mai duioasă cuvântare a lui Pavel. Ea nu era evanghelistică, ci de îndemn, reamintind ascultătorilor sacrificiul de sine şi integritatea propriei vieţi şi îndemnându-i să accepte în chip deplin şi să-şi împlinească cu credincioşie răspunderile slujbei. Avertizările sunt aplicabile la orice epocă şi în orice localitate a bisericii şi oglindesc pe acelea din Efeseni 5,6, mai ales cap. 6,10-18.
Ştiţi. O dovadă de cunoştinţă personală. O expresie emfatică, care în versiunea greacă subliniază cuvântul ,,voi”. Pavel fusese cu ei timp de trei ani (v. 31) şi dăduse ,,dovadă deplină” de slujba lui, cum îndemna pe un conducător ulterior al bisericii din Efes (2 Timotei 4,5) să dea. Acest apel la experienţa lor cu el trebuie să fie înţeles în lumina ponegririlor aduse de unii asupra lucrării sale.
Din ziua întâi. Relatarea lui Pavel era consistentă în tot timpul şederii sale la Efes.
Cum. [În ce fel, KJV.] Pavel apelează la felul său de viaţă printre ei, ca dovadă a autorităţii sale spirituale şi apostolice şi ca dovadă că chemarea şi numirea sa erau de la Dumnezeu.
În toată vremea. [În toate sezoanele, KJV.] Adică în tot timpul lucrării sale acolo.
Asia. Vezi cap. 2,9.