2:37 După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă, şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli: Fraţilor, ce să facem?
După ce au auzit. [,,Când au auzit”, KJV; ,,Ei auzind”, Nitz]. Dumnezeu a rânduit ca predicarea Cuvântului Său să fie unul din mijloacele cele mai efective pentru a aduce omului convingere şi credinţă (vezi Rom.10,17; 1Cor.1,21).
Străpunşi. Gr. katanussomai, ,,a străpunge”, şi metaforic, ,,a chinui mintal”. Aici este adânca
întristare lăuntrică, întristare care ar trebui să însoţească adevărata pocăinţă (2Cor.7,9-11).
Apostoli. Ei trebuie să fi fost aproape susţinând pe Petru în lucrarea lui dinamică.
Fraţilor. [,,Bărbaţi şi fraţi”, KJV; Nitz]. Exact termenul pe care ucenicii îl foloseau unii faţă de
alţii (cap.1,16), şi cu care Petru s-a adresat mulţimii în cap. 2,29. Predica inspirată de Duhul a adus pe oamenii în simpatie cu apostolii.
Ce sa facem? Adevăratul strigăt al unei inimi zdrobite (cf. cap. 16,30; 22,10).