2:24 Dar Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I legăturile morţii, pentru că nu era cu putinţă să fie ţinut de ea.
Dar Dumnezeu l-a înviat. [,,Pe care Dumnezeu l-a înviat”, KJV; Nitz]. E cu putinţă ca o naraţiune a învierii lui Isus să-şi fi găsit drum printre oameni şi fusese întemeiată pe falsa istorisire relatată în Matei 28,11-15. Dar acesta este cea dintâi mărturisire publică cu privire la acel eveniment făcută de unul din ucenicii lui Hristos.
Legăturile. [,,Chinurile”, KJV; ,,Durerile morţii”, Nitz]. Literal, ,,chinurile de naştere”. Cuvântul pentru ,,chin” este acelaşi ca pentru ,,întristări” în Matei 24,8.
Nu era cu putinţă. Convingerea lui Petru se sprijină, în parte, pe cuvintele sigure ale profeţiei citate în vers.25-28, care prezic biruinţa lui Mesia asupra morţii. Dar sunt şi alte motive: 1) Neprihănirea lui Hristos (Ioan 8,46; 1 Petru 2,22; vezi Matei 4,1-11; vezi Nota Adiţională la Ioan 1)
– moartea nu putea ţine pe Cel Nevinovat; 2) Dătătorul de Viaţă nu putea să fie ţinut în moarte (Ioan 5,26; 10,17.18).