Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / Faptele Apostolilor

Faptele Apostolilor 18:27


18:27 Fiindcă el voia să treacă în Ahaia, fraţii l-au îmbărbătat să se ducă, şi au scris ucenicilor să-l primească bine. Când a ajuns, a ajutat mult, prin harul lui Dumnezeu, pe cei ce crezuseră;

Voia să treacă. [Era dispus să treacă, KJV.] Adică, dorea să meargă.

În Ahaia. Probabil la Corint, oraşul cel mai de seamă al Ahaiei. Formularea cap. 19,1 şi referirea la Apolo, în 1 Corinteni 1,12, face din aceasta o certitudine. Cultura lui, însuşirile lui naturale şi învăţătura şi experienţa lui recentă îl calificau să îndeplinească acolo o lucrare asemănătoare cu aceea pe care Pavel o săvârşise la Atena. Nu există nici un raport cu privire la vreo însărcinare apostolică pentru Apolo, dar unii dintre corinteni ajunseseră să-l considere egal cu Pavel (1 Corinteni 1,12). Din această cauză, a apărut un puternic sentiment de partidă în acea biserică, pe care Pavel l-a reprimat (1 Corinteni 3,3-17). Nu există motiv de a presupune că Apolo însuşi a produs situaţia aceasta, deoarece Pavel vorbeşte de Apolo că a udat ceea ce el sădise (1 Corinteni 3,6). Se pare că faptul că Apolo avea cunoştinţe de existenţa duhului de partidă în biserică l-a făcut să nu dorească să se înapoieze în Corint (1 Corinteni 16,12).

Fraţii l-au îmbărbătat. [Îndemnând, KJV.] Sau ,,încurajându-l”. Pasajul acesta poate fi tradus şi ,,încurajând [pe Apolo], fraţii au scris ucenicilor.”

Au scris. [Fraţii au scris, KJV.] Aceasta este cea dintâi relatare a ceea ce a ajuns să fie cunoscut drept ,,scrisoare de recomandare” (vezi 2 Corinteni 3,1; cf. Romani 16,1,2; Coloseni 4,10), trimisă de la o biserică la alta, în favoarea purtătorului recomandaţiei. Ele erau ,,scrisorile de acreditare” de pe acea vreme. Faptul că biserica din Efes era dispusă să dea lui Apolo o astfel de scrisoare, arată excelenta impresie pe care el o făcuse pe când era acolo. A ajutat mult prin harul... Pasajul poate fi tradus şi ,,prin har a ajutat mult pe cei care crezuseră”. Traducerea aceasta pare preferabilă, deoarece prin harul lui Dumnezeu conlucrând cu darurile înţelepciunii şi elocvenţei, Apolo a fost în stare să conducă pe oameni la o experienţă mai adâncă în Hristos. Aceasta corespunde exact cu ceea ce Pavel spunea cu privire la legătura lui Apolo cu propria sa lucrare: ,,Eu am sădit, Apolo a udat”; eu ,,am pus temelia şi un altul clădeşte deasupra” (1 Corinteni 3,16,10).