16:24 Temnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, i-a aruncat în temniţa dinăuntru, şi le-a băgat picioarele în butuci.
Temniţa dinăuntru. Închisorile romane aveau adesea o secţie externă şi una internă. În cea dintâi era camera de gardă, unde puteau să pătrundă lumina şi aerul. Dincolo de aceasta se găsea închisoarea interioară, unde, atunci când se închidea uşa, lumina şi aerul erau excluse. Condiţiile într-o astfel de celulă erau îngrozitoare şi aplicau o pedeapsă teribilă deţinutului.
Butuci. Gr. xulon, ,,lemn”, ,,cherestea”. În NT, xulon e folosit şi pentru ,,copac” (Luca 23,31; Apocalipsa 2,7; 22,2.14), pentru articole făcute din copaci, ca de pildă pentru ,,spânzurătoare” sau ,,cruce” (Matei 26.47 etc.). Aici, cuvântul se referă la butuci, un instrument de tortură, un cadru de lemn, cu găuri în care erau prinse capul, picioarele şi mâinile, în felul acesta punând pe deţinut în poziţia cea mai inconfortabilă. Din Iov 13,27 şi 33,11 apare că acea pedeapsă era bine cunoscută într-o epocă foarte timpurie, în Răsărit. La Pavel şi Sila numai picioarele au fost fixate şi restul trupului lăsat să zacă pe pământ, o poziţie deosebit de chinuitoare pentru oamenii pedepsiţi, aşa cum fuseseră apostolii.