15:9 N-a făcut nici o deosebire între noi şi ei, întrucât le-a curăţit inimile prin credinţă.
Nici o deosebire. Adică, ,,nici o deosebire”. Dumnezeu dăduse noilor convertiţi dintre neamuri fără circumcizie aceeaşi revărsare a Duhului, cum dăduse la început la Ziua Cincizecimii, fără să facă nici o deosebire între iudei şi neamuri. Aceasta evident însemna completa acceptare a neamurilor în biserică. Vezi afirmarea ulterioară a aceluiaşi principiu de către Pavel (Romani 10,17).
Le-a curăţit inimile. (,,Curăţându-le inimile”, KJV). Credinţa curăţase inima lui Corneliu şi a familiei lui. Ţinerea legii ceremoniale era fără rost când inima era curată înaintea lui Dumnezeu, care singur poate să judece curăţia. Ceremoniile legii erau pentru curăţire, dar aici era un ideal de curăţenie mai înalt decât acela asupra căruia stăruiau fariseii. Ei puneau neamurile sub o acuzaţie generală de necurăţie pentru că nu ţineau legea ceremonială şi tradiţiile bătrânilor. Petru înţelesese că nimeni nu trebuie să fie socotit de rând sau necurat (cap. 10,23) şi curăţenia trebuie să fie a inimii şi nu a trupului (vezi Tit 1,15).