14:2 Dar Iudeii care n-au crezut, au întărâtat şi au răzvrătit sufletele Neamurilor împotriva fraţilor.
Iudeii care n-au crezut. (,,Iudeii necredincioşi”, KJV). Sau, ,,Iudei care nu se convingeau”. Cuvântul tradus ,,necredincioşi” are ideea unei necredinţe care dă în rebeliune şi în felul acesta descrie bine caracterul acestor iudei care au persecutat pe Pavel şi pe Barnaba.
Au întărâtat… sufletele Neamurilor. (,,Au întărâtat Neamurile”, KJV). În cea mai mare parte persecuţiile relatate în cartea Faptelor au fost prilejuite de vrăjmăşia iudeilor. Cazul lui Dimitrie (cap. 19,24) e aproape unica excepţie şi chiar şi acolo iudeii pare să fi fost responsabili pentru dârza reacţie a meseriaşului grec. La o dată considerabil mai târzie, după jumătatea secolului al doilea, iudeii au fost foarte activi în a determina moartea lui Policarp din Smirna (Martirdom of Polycarp 13; Eusebiu, The Ecclesiastical History, IV, 15,29). La începutul secolului al III-lea, Tertulian numea sinagogile iudaice ale timpului său, ,,fântâni ale persecuţiei” (Scorpiace 10).
Au răzvrătit. (,,Au afectat rău”, KJV; ,,Înrăutăţiră”, Nitz). Cuvântul folosit aici implică nu numai accesul de mânie trezit împotriva fraţilor, dar şi lezarea pricinuită sufletelor acelora în care a fost stârnit sentimentul.
Împotriva fraţilor. Şi anume, noii convertiţi, în contrast cu ,,Iudeii care n-au crezut (,,necredincioşi”).”