13:33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus; după cum este scris în psalmul al doilea: Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut.
A împlinit-o. Gr. ekpleroo, ,, a împlini în totul”, ,, a îndeplini”. Cuvintele acestea pot fi înţelese în modul cel mai natural ca referindu-se la învierea lui Hristos. Dar dacă lucrurile stau aşa, se ridică
o problemă cu privire la aplicarea citatului care urmează din Psalmul 2 (vezi mai jos la ,,Astăzi”). De aceea mulţi comentatori înţeleg cuvintele ,,a înviat pe Isus”, de aici la fel cum apar ele în capitolul 3,22; 7,37, unde ele se referă clar, nu la înviere, ci la trimiterea lui Hristos în lumea aceasta. Vezi Deuteronom 18,15.
Psalmul al doilea. Citatul e din Psalmi 2,7. În vremurile mai vechi însă, psalmul unu şi psalmul doi erau uneori socotite ca unul singur şi în felul acesta unele manuscrise puteau să se refere la pasajul acesta ca fiind în psalmul întâi.
Fiul meu. Vezi Luca 1,35.
Astăzi. Citatul acesta din Psalmul 27 a fost înţeles în contextul prezent în diferite feluri. Unii interpreţi îl iau ca referindu-Se direct la învierea lui Isus, potrivit cu alţii, Psalmul 2 a fost, în contextul lui originar istoric, un cântec de biruinţă scris pentru a celebra o biruinţă a unui rege al lui Israel. Biruinţa din ziua aceea dovedise că regele era un ,,fiu” al lui Dumnezeu şi ziua însăşi marca o nouă naştere sau manifestare a acestei calităţi de fiu. Prin inspiraţie, Pavel aplică cuvintele acestui Psalm, la Hristos, împăratul lui Israel şi fiul lui Dumnezeu într-un sens unic şi la învierea lui (cf. cu Deuteronom 18,15). Credincioşii creştini au făcut din înviere temelia credinţei lor Hristos ca Fiu al Dumnezeu. Hristos a fost ,,cel întâi născut din morţi” (Apocalipsa 1,5), iar învierea este considerată ca confirmându-I titlul de ,,Fiu al lui Dumnezeu”. Vezi Luca 1,35.
O altă interpretare a pasajului prezent este de a înţelege ,,făgăduinţa” în sensul larg al tuturor făgăduinţelor despre Hristos ca Mântuitor, la care învierea era împlinirea culminantă (vezi mai sus la ekpleroo, la ,,a împlinit-o”). La această vedere citatul din Psalmi 2,7 nu s-ar referi direct la înviere, ci la viaţa lui Isus ca un tot, încununată de înviere. O astfel de vedere plasează citatul prezent cam în acelaşi cadru cum se găseşte în Evrei 1,5.
Încă o interpretare se dezvoltă din înţelegerea cuvintelor ,,înviind pe Isus” (vezi comentariul de mai sus) ca nefăcând referire la înviere, ci la întrupare. Citatul din Psalmi 2,7 atunci se referă clar şi la întrupare şi este în acelaşi cadru ca în Evrei 1,5. Fapte 13,34 merge atunci mai departe pentru a vorbi specific despre înviere.