13:10 şi a zis: Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaş al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strâmbi căile drepte ale Domnului?
Toată viclenia şi de toată răutatea. (,,Pline de orice înşelăciune şi de orice răutate”, Nitz). Cuvântul tradus ,,răutate” e găsit numai aici în NT. Înţelesul lui de ,,uşurinţă (sau ,,facilitate”) la lucru” a ajuns să aibă înţelesul rău de ,,viclenie” şi ,,şiretlic”. Pavel era explicit şi fără reţinere în condamnarea lui Elima. Plin de Duhul Sfânt, el punea sub acuzare pe vrăjitor. Sunt unii care gândesc că un creştin plin de Duhul Sfânt va da pe faţă numai ,,roadele Duhului” relativ pasive catalogate de Pavel în Galateni 5,22.23. Dar Duhul conduce pe solii Săi şi la identificarea şi definirea păcatului în chip sincer şi la condamnarea în termeni clari. Pavel plin de Duhul Sfânt a făcut exact lucrul acesta în cazul lui Elima.
Fiu al Diavolului. Vezi Ioan 8,44. Întrucât Diavolul este tatăl minciunilor, Elima, care trafica cu înţelepciunea, putea prea bine să fie numit cu acest epitet aspru. Dacă numele Bar-Isus, însemnează ,,Fiu al lui Iosua” (un nume care însemnează ,,Iehova este mântuire”, vezi v. 6), caracterizarea lui de către Pavel aici ar fi fost un contrast deosebit de impresionant.
Vrăjmaş al oricărei neprihăniri. (,,Vrăjmaş al oricărei dreptăţi”, KJV). Pavel recunoştea în proconsul un viu interes pentru a cunoaşte adevărul. Mânia lui a izbucnit în împotriva lui Elima pentru faptul că el împiedica acea dorinţă.
Strâmbi căile drepte. Influenţa lui Elima era o sucire şi o denaturare a adevăratei căi a lui Dumnezeu. El sucea căile drepte ale lui Dumnezeu, făcând din ele căi strâmbe ale subtilităţii omului. Era exact o răsturnare a ceea ce Isaia descrie ca adevărata pregătire a căii Domnului, făcând cele strâmbe să fie drepte. (Isaia 40,4)