11:29 Ucenicii au hotărât să trimită, fiecare după puterea lui, un ajutor fraţilor, care locuiau în Iudea,
Ucenicii. (,,Atunci ucenicii”, KJV). Adică, biserica din Antiohia.
Fiecare după puterea lui. Literal, ,,după prosperitatea fiecăruia”. Se pare că această colectare a fost făcută ca urmare a profeţiei, înainte ca foametea propriu-zisă să fi venit. Fără îndoială Saul şi Barnaba au fost activi la înflăcărarea oamenilor dintre neamuri să sprijine această binefacere. A fost prima dintre acele strângeri de ajutoare pentru ,,săracii dintre sfinţii care sunt în Ierusalim” (Romani 15,25.269 care au avut un loc însemnat în activitatea lui Pavel (cf. Fapte 24,17; 1 Corinteni 9; Galateni 2,10) şi pe care apostolul le considera ca o legătură de unire dintre iudei şi neamurile din biserică. Dărnicia convertiţilor din Ierusalim în înflăcărarea primei lor iubiri (Fapte 2,45), împreună cu persecuţiile lor următoare (cap. 8,1) probabil că i-a lăsat mai expuşi decât cei mai mulţi la presiunea sărăciei. Astfel, atunci când a venit foametea se poate să-i fi găsit în mare măsură dependenţi de ajutorul bisericilor aşezate în regiuni neafectate de foamete. Biserica din Antiohia a dat un valoros exemplu pentru alte biserici.