4:8 De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în ziua aceea, Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.
De acum Gr. loipon, fie ,,în viitor”, sau ,,cu privire la celelalte lucruri”. Lui Pavel nu îi mai rămăsese nimic în afară de slava răsplătirii cereşti. Autorităţile romane îl privaseră de alte ocazii de a predica Evanghelia; executarea lui iminentă contramandase orice aşteptare a odihnei binemeritate şi a părtăşiei cu prietenii. Dar răsplata pe care avea să o primească din mâna lui Dumnezeu eclipsa orice dorinţă pământească.
Mă aşteaptă. [,,Este pusă deoparte”, KJV]. Sau ,,este păstrată”. Pavel foloseşte timpul prezent pentru a scoate în evidenţă siguranţa răsplătirii veşnice. Compară cu Ioan 3:16. În decursul ceasurilor întunecate ale nobilei sale lupte pentru credinţă, strălucirea făgăduinţei lui Dumnezeu îi dăduse curaj şi speranţă (vezi Coloseni 1:5).
Pavel nu se aşteaptă ca la moarte să-i fie dată ,,cununa” biruinţei; ea îl ,,aşteaptă” în ziua de apoi, ziua arătării lui Hristos.
Cununa. [,,Coroana”, KJV]. Gr. stephanos, ,,diademă” (vezi Apocalipsa 2:10), un simbol al biruinţei.
Neprihănirii. [,,Dreptăţii”, KJV]. Gr. dikaiosune, ,,caracter neprihănit” (vezi Matei 5:6). Datorită vieţii sale neprihănite, Pavel va fi răsplătit cu tot ce a pregătit Dumnezeu pentru cei răscumpăraţi. El a făgăduit viaţa veşnică tuturor celor care luptă ,,lupta cea bună” şi care îşi sfârşesc ,,alergarea”.
Mi-o va da. Gr. apodidomi, ,,a da înapoi”, ,,a răsplăti”, ,,a recompensa”. Compară cu Romani 2:6; Apocalipsa 22:12.
În ,,ziua aceea”. Adică în ziua celei de-a doua veniri a lui Hristos, ,,la arătarea” Sa (vezi 1 Timotei 6:14; 2 Timotei 1:12, 18). Atunci morţii cei drepţi vor fi înviaţi pentru viaţă veşnică (vezi 1 Tesaloniceni 4:16, 17; Apocalipsa 20:2). Pavel nu ştie nimic despre mergerea în cer direct după moarte; a doua venire este ,,ziua aceea” când cei mântuiţi vor fi răsplătiţi cu viaţă veşnică.
Judecătorul cel drept. Adică Isus Hristos, care ,,va judeca vii şi moţii la arătarea lui” (vezi 1 Timotei 6:14). Compară cu Ioan 5:22, 27, 30; 2 Corinteni 5:10. Planul mântuirii a fost făcut atât pentru a-i mântui pe păcătoşi cât şi pentru a îndreptăţi caracterul şi înţelepciunea lui Dumnezeu. Când ultimul verdict al lui Dumnezeu împotriva păcatului şi a păcătoşilor va fi în cele din urmă pronunţat, despre planul mântuirii şi caracterul lui Dumnezeu se va afirma că sunt ,,neprihănite” [,,drepte”] (vezi Romani 3:26; Filipeni 2:10, 11). Deşi Pavel era acuzat pe nedrept de către judecătorii pământeşti, el avea încredere ca Dumnezeu nu va fi părtinitor în judecata Sa.
Nu numai mie. Pavel arată din nou că nu se aşteptă ca după moarte să meargă direct în cer. Cei drepţi, atât cei morţi cât si cei vii, vor primi viaţa veşnică în acelaşi timp, în ,,ziua aceea” (vezi 1 Corinteni 15:51, 54).
Iubit. [,,Iubire”, KJV]. Gr. agapao (vezi Matei 5:43; Ioan 21:15). Cuvântul sugerează mult mai mult decât un simplu impuls, el cere ca întreaga viaţă, fiecare gând şi fiecare faptă să manifeste respect faţă de persoana iubită. Astfel, perspectiva celei de-a doua veniri îl influenţează pe creştin în folosirea timpului şi a banilor săi, în alegerea prietenilor şi îl motivează să-şi biruie defectele de caracter şi să devină tot mai asemenea lui Hristos (vezi 1 Ioan 3:3).
Venirea. [,,Arătarea”, KJV]. Gr. epiphaneia, ,,manifestare vizibilă” (vezi 1 Timotei 6:14).