4:7 M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa.
M-am luptat. Compară cu 1 Timotei 6:12. Angajamentul lui Pavel de a fi ambasador divin cerea o viaţă de lupă neîncetată cu forţele răului, fie oameni, fie demoni (vezi 1 Corinteni 9:25; Filipeni 1:27, 30; 1 Tesaloniceni 2:2). Apostolul a purtat bine ,,toată armătura lui Dumnezeu” ţinând ,,piept împotriva uneltirilor Diavolului” (Efeseni 6:11).
Lupta cea bună. [,,O luptă bună”, KJV]. Literal, ,,lupta cea bună”. Articolul hotărât arată că este vorba despre lupta supremă ,,a credinţei” (vezi 1 Timotei 6:12) în care sunt angajaţi toţi creştinii.
Alergarea. Sau cursul vieţii trasat de Dumnezeu. Pavel împlinise planul divin pentru el, nu slăbise ritmul şi nici nu şovăise, dăduse piept cu toate provocările, chiar şi execuţia sa, cu optimism şi hotărâre. Compară cu Faptele Apostolilor 20:24. În ce priveşte numărul bisericilor la sfârşitul lucrării sale, vezi harta din faţa p. 193.
Am păzit. [,,Ţinut”, KJV]. Gr. tereo, ,,a păzi”.
Credinţa. Compară cu 1 Timotei 6:12. În timp ce lupta ,,lupta cea bună” şi urma ,,alergarea” pe care i-o trasase Dumnezeu, Pavel avea satisfacţia faptului că, deşi trebuise de multe ori să dea piept cu greutăţi şi ispite, păzise şi ţinuse credinţa încredinţată lui (vezi 1 Timotei 1:11; 2 Timotei 1:12). Exemplul lui Pavel de credincioşie trebuia să fie o provocare pentru Timotei şi pentru fiecare viitor slujitor al Evangheliei. Credinţa personală depinde de ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu. Fiecare creştin va păzi credinţa prin trăirea principiilor ei. Sinceritatea credinţei se măsoară în gradul în care creştinul respectiv reflectă în viaţa sa aceste principii.