3:1 Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.
Să ştii. Sau ,,înţelegi”. Pavel deja prezisese o abatere de la ,,credinţa” adevărată (1 Timotei 4:1–3). Aici el stăruie ca Timotei să-şi dea foarte bine seama de primejdiile care stăteau în faţa bisericii chiar pe vremea lui, primejdii care vor ameninţa puternic curăţenia şi reputaţia bisericii până la revenirea lui Hristos.
Zilele din urmă. Compară cu 1 Timotei 4:1; vezi Nota Suplimentară de la Romani 13; vezi Evrei 1:2; Iacov 5:3; 2 Petru 3:3; 1 Ioan 2:18. De la intrarea păcatului în lume, relele enumerate în 2 Timotei 3, 1–5 au abundat fără încetare în lume. Aşa a fost pe vremea lui Noe (vezi Geneza 6:5, 11) şi în zilele Noului Testament (vezi DA 36, 37) şi aşa va continua să fie până la sfârşitul timpului. În altă parte Pavel vorbeşte despre ,,această lume prezentă rea”, iar Ioan declară ,,că toate lumea zace în cel rău” (1 Ioan 5:19). Astfel prezenţa răului nu este o caracteristică unică a ,,zilelor de pe urmă”. Cu toate acestea stricăciunea morală în creştere mărturiseşte de incapacitatea omului de a se salva pe sine. Doar având în vedere activitatea tot mai mare a prinţului răului (vezi Apocalipsa 7:1; 12:12), e de aşteptat ca vechea cursă a răului să ajungă la maxima intensitate în ,,zilele din urmă”. În contradicţie cu declaraţiile multor bigoţi înşelaţi care susţin că omul devine din ce în ce mai bun şi că în cele din urmă lumea întreagă va fi convertită, Scripturile declară că oamenii răi ,,vor merge din rău în mai rău” (2 Timotei 3:13). Tocmai în cadrul acesta cuvintele apostolului cu privire la ,,zilele de pe urmă” capătă un sens deplin şi complet.
Vremuri. Gr. kaoiroi, ,,sezoane”, ,,perioade” (vezi Faptele Apostolilor 1:7). Începând din vremurile lui Pavel biserica a avut de trecut prin vremuri de mare primejdie din cauza spiritului lumesc, a persecuţiei, a ororii sau a apostaziei. Dar Inspiraţia declară aici că în ,,zilele din urmă” poporul lui Dumnezeu se poate aştepta ispite şi primejdii deosebite.
Grele. [,,Primejdioase”, KJV]. Gr. chalepos, ,,aspre”, ,,apăsătoare”, ,,dificile”. Tipurile de primejdie la care se face referire sunt enumerate în v. 1–5.