3:16 Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,
Toată Scriptura. Deşi Pavel se referă aici în mod specific la Vechiul Testament, declaraţia lui este adevărată şi cu privire la Noul Testament. Dumnezeu nu le dă oamenilor dreptul să facă deosebire între ceea ce presupun ei că e inspirat de Dumnezeu şi ceea ce cred că e doar produsul ingeniozităţii omeneşti.
Insuflată de Dumnezeu. [,,Dată prin inspiraţie de la Dumnezeu”, KJV]. Gr. theopneustos, literal, ,,suflat de Dumnezeu”, ,,inspirat de Dumnezeu”. Aici Pavel arată din ce cauză Biblia îi dă omului ,,înţelepciunea care duce la mântuire” (v. 15): ea este chiar gândul lui Dumnezeu comunicat oamenilor (vezi 2 Petru 1:21). Vitalitatea Scripturilor e datorată inspiraţiei divine. Farmecul şi puterea lor de a satisface fiecare nevoie a omului mărturisesc despre originea lor divină.
În ce priveşte o discuţie despre natura inspiraţiei vezi GC v-xii; Material Suplimentar din EGW la 2 Petru 1:21.
Unii comentatori traduc prima parte a acestui verset astfel: ,,fiecare Scriptură inspirată de Dumnezeu”, ,,toată Scriptura inspirată”. Ei susţin că termenul theopneustos limitează cuvântul pe care-l determină. În consecinţă, aceşti comentatori cred că aici se face referire numai la acele pasaje din Vechiului Testament, sau la oricare alt grup de scrieri, care sunt inspirate. Totuşi, deşi versiunea greacă permite această traducere, exprimarea din KJV (ca şi cea din traducerea Cornilescu) e mai apropiată de ceea ce Biblia are de spus cu privire la sine. Un eminent cercetător modern, C. F. D. Moule, susţine cu privire la această expresie că ,,este improbabil să însemne ’fiecare scriptură inspirată’ şi este mult mai probabil să însemne ’toată Scriptura [este] inspirată”.
(An Idiom Book of New Testament Greek, p. 95).
Alţi comentatori susţin sensul activ al cuvântului theopneustos, traducând expresia astfel: ,,toată Scriptura Îl respiră pe Dumnezeu”. Totuşi, uzul gramatical şi mărturia Scripturilor susţin interpretarea pasivă. Compară cu 2 Petru 1:21. Exprimarea activă anulează declaraţia aparentă că toată Scriptura e inspirată de Dumnezeu; atunci textul ar afirma doar că Biblia, ca şi alte scrieri religioase, este concentrată în jurul lui Dumnezeu şi conţine cele mai frumoase gânduri ale omului cu privire la Dumnezeu.
De folos. Pavel dezvoltă aici în patru funcţii scopul care stă la baza Cuvântului Sfânt, descoperind astfel în detaliu cum le dă Biblia oamenilor ,,înţelepciunea care duce la mântuire” (v. 15).
Să înveţe. [,,Pentru învăţătură”, KJV]. (Vezi v. 10). Numai Biblia este manualul omului pentru mântuire. Numai Dumnezeu poate să-i ofere omului mântuire; astfel numai El poate să descopere natura şi cuprinsul ei. Tot ce trebuie spus cu privire la răspunderea omului faţă de Dumnezeu, se găseşte în Scripturi.
Să mustre. [,,Spre mustrare”, KJV]. Gr. elegmos, ,,cenzură”. În ce priveşte verbul înrudit, elegcho, vezi Ioan 8:46; 1 Timotei 5:20. Biblia nu numai că îl mustră pe păcătos; ea şi combate învăţăturile pervertite, ca de pildă cele cu care avea de luptat Timotei (vezi 2 Timotei 2:14, 16–18, 23; 3:7–9, 13).
Să îndrepte. [,,Pentru corectare”, KJV]. Sau ,,readucerea la o stare corectă”, ,,ameliorare”. De când a fost scrisă prima ei pagină, Biblia a avut puterea de re-creare, de transformare a vieţilor oamenilor.
Să dea înţelepciune. [,,Instrucţiune”, KJV]. Sau ,,disciplină”, ,,instruire”, tradus ,,mustrare” în Efeseni 6:4. Aşa cum unui copil i se arată care sunt răspunderile fundamentale ale unui adult, tot aşa şi creştinul găseşte în Scriptură principiile care îl vor ajuta să crească ,,la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos” (Efeseni 4:13). Procesul de creştere, pentru a fi ca Hristos, este cunoscut ca sfinţire, o educaţie pentru toată viaţa.
Neprihănire. [,,Dreptate”, KJV]. Gr. dikaiosune, calitatea sau starea pe care Dumnezeu o poate aproba. Numai Biblia vorbeşte despre un fel de viaţă cu care Dumnezeu poate fi de acord.