2:20 Într-o casă mare nu sunt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de pământ. Unele sunt pentru o întrebuinţare de cinste, iar altele pentru o întrebuinţare de ocară.
[Dar, KJV]. Mai degrabă ,,acum”. Pavel nu introduce un gând care să fie în contrast cu cele spuse până acum. Casă mare. Metafora folosită de apostol pentru biserică (vezi Numeri 12:7; 1 Timotei 3:15; Evrei 3:5, 6). Aur… argint… lemn. ,,Vasele” acestea diferă prin valoarea lor intrinsecă. La fel este şi cu caracterul omenesc în serviciul Domnului. Pământ. Gr. ostrakinos, făcut din pământ ars.
De cinste. [,,Spre cinste”, KJV]. Cum e cu uneltele de gospodărie, tot aşa este şi cu acei creştini al căror serviciu e onorabil. Aceşti membrii de ,,cinste” ai bisericii sunt făcuţi din material durabil şi nu vor fi lepădaţi, tot aşa cum vasele făcute din aur şi argint nu sunt niciodată aruncate. Pavel subliniază aici valoarea materialului, şi nu funcţia îndeplinită de fiecare vas. Compară cu 1 Corinteni 3:12, pentru un alt caz, în care Pavel contrastează cele două tipuri de membrii ai bisericii, cei statornici şi cei schimbători.
Întrebuinţare de ocară. Unele unelte din gospodărie îndeplinesc numai un serviciu trecător, adică atunci când s-au spart sau nu mai sunt necesare sunt aruncate, nemaiavând nici o valoare. Pavel îl avertizează pe Timotei că nu toţi membrii bisericii care mărturisesc a-L servi pe Hristos vor ,,să se depărteze de nelegiuire” (v. 19). Din această cauză soarta lor este tot atât de tristă ca şi a vasului de pământ care a îndeplinit cele mai obişnuite funcţii gospodăreşti şi apoi a fost aruncat. Astfel de membrii vor fi distruşi la judecată (vezi Apocalipsa 21:8).