2:13 Dacă suntem necredincioşi, totuşi El rămâne credincios, căci nu Se poate tăgădui singur.
Suntem necredincioşi. [,,Nu credem”, KJV]. Gr. apisteo, ,,a fi necredincios”, ,,a fi nevrednic de încredere”. Chiar dacă oamenii Îl dezamăgesc pe Dumnezeu şi pe semenii lor, creştinii pot fi siguri că Dumnezeu este totdeauna vrednic de încredere. Prezenţa Lui nu-i părăseşte niciodată pe cei care îşi pun nădejdea în El.
Tăgădui pe Sine însuşi. Dumnezeu, prin natura Sa, nu poate să nu-şi împlinească făgăduinţele (vezi Numeri 23:19; Psalmi 89:35; Tit 1:2; Evrei 6:18; 10:23). El va fi la fel de credincios în pedepsirea nelegiuiţilor ca şi în răsplătirea drepţilor. Nici un păcătos nu ar trebui să-şi închipuie că Dumnezeu, în ziua de pe urmă, Îşi va schimba hotărârea cu privire la soarta celor răi.