3:13 Voi, fraţilor, să nu osteniţi în facerea binelui.
Fraţilor, să nu osteniţi. Din nou apostolul se adresează întregii biserici (vezi v. 6), incluzândui pe membrii credincioşi care nu fuseseră duşi în rătăcire de agitatorii fanatici. Poporul lui Dumnezeu nu trebuie să obosească sau să se descurajeze în facerea de bine, din cauza presiunii interne sau externe. Vezi Galateni 6:9, 10, unde se face referire la faptele de binefacere faţă de cei în nevoie. Faptul că sunt unele persoane leneşe, neprevăzătoare, risipitoare, nemernice, care stau în biserică pentru a fi ajutaţi, nu trebuie să îngăduie ca izvoarele generozităţii creştine să sece. Biserica are nevoie de binecuvântarea care vine din ajutorarea săracilor ei. E un privilegiu să împărţim binecuvântărilor noastre materiale cu cei mai puţin avuţi şi astfel să ne ajutăm unii pe alţii (vezi 2 Corinteni 8:14; 9:7–12; 3 T 525; 2 T 24–26).