2:11 Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună:
Din această pricină. Adică din cauza refuzului necredincioşilor de a iubi şi a crede adevărul. Ceea ce urmează este rezultatul atitudinii lor împietrite.
Dumnezeu le trimite. [,,Dumnezeu le va trimite”, KJV]. Dovezile textuale favorizează timpul prezent al verbului, deci ,,Dumnezeu trimite” (ca în traducerea Cornilescu), în acelaşi timp în care ,,cel Nelegiuit” umple lumea cu înşelăciunile lui (v. 8–10). La sfârşitul istoriei lumii, prezis aici, cei nerenăscuţi deja vor fi ales minciunile în locul adevărului, astfel aşezându-se singuri în afara mântuirii. De aceea Dumnezeu îi lasă în voia căii pe care au ales-o (vezi Romani 1:18, 24). În Scripturi se spune adesea că Dumnezeu, dacă nu previne un lucru, atunci îl realizează (vezi 1 Samuel 16:14; 2 Cronici 18:18).
Lucrare de rătăcire. [,,Puternică înşelăciune”, KJV]. Literal, ,,o lucrare a rătăcirii” (compară cu
v. 9), adică o lucrare care duce la rătăcirea finală, având drept urmare condamnarea irevocabilă.
O minciună. Mai degrabă ,,minciuna”, adică înşelăciunea culminantă, când Satana Îl va personifica pe Hristos. Nu poate fi minciună mai periculoasă decât aceasta, ca autorul răului să pozeze drept Hristos, Izvorul adevărului. Cei care vor fi amăgiţi să creadă că Satana e Isus, vor fi în afara mântuirii.