Printable Mode2 Samuel, 7
|
7:1 Când a locuit împăratul în casa lui, şi când i-a dat odihnă Domnul, după ce l-a izbăvit de toţi vrăjmaşii care-l înconjurau, A locuit... în casa lui (engl. ,,sat in his house”). Cuvântul tradus aici ,,a stat” mai înseamnă ,,a locui” şi este adesea redat în felul acesta (vezi v. 2). Contextul pare să ceară aici o astfel de redare. Ideea este că ,,în timp ce împăratul locuia în casa lui”, adică, după ce aceasta fusese clădită. David a început să cugete cât de nepotrivit era ca el să aibă o casă frumoasă şi să nu existe nici un loc care să poată fi numit casa lui Dumnezeu. Vezi raportul paralel al evenimentelor acestui capitol din 1 Cronici 17. Când i-a dat odihnă. Perioada de pace i-a îngăduit lui David să consacre timp şi energie altor probleme. În aceste împrejurări, el a început să se gândească la construirea unui templu pentru închinare lui Dumnezeu. 7:2 a zis prorocului Natan: Iată! Eu locuiesc într-o casă de cedru, şi chivotul lui Dumnezeu locuieşte într-un cort. A zis proorocului Natan. Aceasta este prima menţionare a proorocului Natan, dar desigur că el era deja sfetnicul confidenţial al împăratului, care era consultat pentru problemele importante cu privire la care David dorea să aibă instrucţiuni speciale de la Dumnezeu (vezi 2 Samuel 12; 1 Regi 1,10-12.34.38). Într-un cort. (engl. ,,within curtains”). Cuvântul pentru ,,perdele” este cel folosit în Exod 26 şi 36 pentru acoperirea cortului întâlnirii. Cortul în care era adăpostit chivotul era o construcţie temporară, probabil asemănătoare cu aceea a tabernacolului mozaic. Tabernacolul original şi altarul arderii de tot erau la Gabaon (1 Cronici 21,29; 2 Cronici 1,3-6). Având chivotul într-un cort la Ierusalim, existau acum două locuri sfinte naţionale. Planul lui Dumnezeu era, totuşi, ca să fie numai un singur loc central de închinare (Deuteronom 12,13.14) şi planul lui David era să statornicească un mare loc de închinare la Ierusalim. 7:3 Natan a răspuns împăratului: Du-te şi fă tot ce ai în inimă, căci Domnul este cu tine. Natan a răspuns. Natan era un profet, dar ,de data aceasta ,este clar că şi-a exprimat propria părere. Un profet poate să dea oamenilor o solie inspirată numai dacă Dumnezeu îi dă lui o astfel de solie. Este un privilegiu al profetului ca, atunci când este confruntat cu o problemă grea să se roage pentru un răspuns inspirat, dar hotărârea Îi aparţine Domnului. Sunt timpuri când Dumnezeu vede că este mai bine ca oamenii să ia propriile lor hotărâri şi să-şi dezvolte, astfel, capacitatea unei judecăţi înţelepte. În alte ocazii, El are plăcere să trimită o solie divină. Astfel de comunicări divine sunt adesea calificate prin afirmaţia specială: ,,Aşa vorbeşte Domnul” (vezi v. 5). Du-te şi fă tot. Ţinta prezentată de David i s-a părut bună lui Natan şi, natural, că i s-a părut că era numai drept ca împăratul să-şi aducă la îndeplinire planul. Totuşi, profetul nu primise nici o solie de confirmare. El a vorbit aşa cum a considerat el de cuviinţă că e drept şi nu ca răspuns al revelaţiei divine. 7:4 În noaptea următoare, cuvântul Domnului a vorbit lui Natan: Cuvântul Domnului a vorbit. Comunicarea a fost subliniată în mod deosebit ca venind de la Dumnezeu (vezi despre v. 3) şi era în directă contradicţie cu punctul de vedere al lui Natan, exprimat deja. Nu există însă nici o dovadă a existenţei vreunui spirit de răzvrătire din partea lui Natan, când i s-a cerut să se întoarcă la împărat şi să-şi recunoască greşeala. Este nevoie de har divin să admiţi că ai făcut o greşeală şi să fii dispus să o îndrepţi. 7:5 Du-te şi spune robului meu David: Aşa vorbeşte Domnul: Oare tu Îmi vei zidi o casă ca să locuiesc în ea? Robului Meu David. David era un rob al lui Dumnezeu şi el însuşi vorbise prin inspiraţie, cum ar fi în compunerea psalmilor lui. Şi lui i se aplica denumirea de ,,profet” (Fapte 2,30). Cu această ocazie, Dumnezeu a ales să nu-i vorbească direct, ci printr-un alt profet. Dumnezeu lucrează prin persoane diferite şi lumina divină vine pe căi diferite. Aşa este şi astăzi. Dumnezeu lucrează prin organizaţia bisericii Sale şi cheamă la iubire şi încredere reciprocă între fraţi , avertizând împotriva pericolului independenţei individuale. Dacă David ar fi fost mândru de părerea lui, el ar fi putut deveni foarte iritat văzându-şi ideile contrazise. În schimb, el a primit mustrarea divină, chiar dacă ea era contrară atât propriei lui ţinte, cât şi judecăţii profetului. ,,Aşa vorbeşte Domnul.” Când soliile care vin, conţin această calificare, oamenii au datoria morală să ia seama la ele. Dacă există bănuieli privind autenticitatea soliei (vezi 1 Ioan 4,1), în Cuvântul lui Dumnezeu au fost arătate probele prin care se poate verifica valabilitatea pretenţiilor (Numeri 12,6; Deuteronom 13,1-3; 18,22, Matei 7,15-20; 1 Ioan 4,1-3). Răspunderea de a descoperi izvorul comunicării ne revine nouă şi, dacă aceasta este de la Dumnezeu, să o urmăm. Tu îmi vei zidi o casă? Întrebarea cere un răspuns negativ. Textul paralel spune: ,,Nu tu Îmi vei zidi o casă...” (1 Cronici 17,4). 7:6 Dar Eu n-am locuit într-o casă, din ziua când am scos pe copiii lui Israel din Egipt până în ziua aceasta; ci am călătorit într-un cort drept locuinţă. Dar. Sau ,,pentru că” sau ,,din cauză că”. Aici este redat motivul pentru care David nu trebuia să zidească o casă pentru Dumnezeu. Din ziua când. De la Exod trecuseră cam 450 de ani (vezi 1 Regi 6,1). Pe durata acestui timp, lăcaşul lui Dumnezeu fusese cortul întâlnirii. El fusese adesea mutat din loc în loc şi nici chiar acum nu sosise încă timpul pentru un loc permanent de închinare pentru copiii lui Israel. Acest aranjament temporar prelungindu-se atâta timp, cortul mai putea fi folosit încă puţin timp, până când s-au făcut pregătirile pentru clădirea templului. 7:7 Pretutindeni pe unde am mers cu toţi copiii lui Israel, am spus Eu oare vreo vorbă vreuneia din seminţiile lui Israel, căreia îi poruncisem să pască pe poporul Meu Israel, zicând: Pentru ce nu-Mi zidiţi o casă de cedru? Seminţiile lui Israel. Textul paralel este ,,judecătorii lui Israel” (1 Cronici 17,6). În ebraică, este diferenţă numai de o literă. Septuaginta redă ,,seminţii” în ambele referinţe. 7:8 Acum să spui robului Meu David: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Te-am luat de la păşune, de la oi, ca să fii căpetenie peste poporul Meu, peste Israel; De la păşune (engl. ,,sheepcote”). În mod literal, ,,o locuinţă”, aici, evident, pentru oi. 7:9 am fost cu tine pretutindeni pe unde ai mers, am nimicit pe toţi vrăjmaşii tăi dinaintea ta, şi ţi-am făcut numele mare ca numele celor mari de pe pământ; Ţi-am făcut. Aceasta se poate traduce la viitor, ,,îţi voi face”, cu toate că învăţaţii iudei, care au introdus forma de punctuaţie în textul ebraic în sec. VI-IX d.Hr. au inserat un semn care – dacă este valabil – cere ca verbul să fie tradus la timpul trecut. 7:10 am dat un loc poporului Meu, lui Israel, şi l-am sădit ca să locuiască în el, şi să nu mai fie tulburat, ca să nu-l mai apese cei răi ca mai înainte. Să nu-l mai apese. În toată perioada judecătorilor, israeliţii suferiseră oprimare din partea vrăjmaşilor lor. Aceasta nu era în armonie cu planurile lui Dumnezeu, iar Domnul le-a făgăduit o perioadă de încetare a opresiunii. Un destin glorios avea să fie partea lor, numai dacă ei aveau să lucreze în armonie cu planurile şi obiectivele cerului. Dar din cauza unui refuz permanent de a accepta înaltul lor privilegiu, poporului numit al Domnului i s-a îngăduit să cadă de repetate ori în mâinile vrăjmaşilor, până când a fost nimicit ca naţiune şi lepădat ca popor ales al lui Dumnezeu. 7:11 şi ca pe vremea când pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Ţi-am dat odihnă izbăvindu-te de toţi vrăjmaşii tăi. Şi Domnul îţi vesteşte că-ţi va zidi o casă. o casă. Ţi-am dat odihnă. Printr-o schimbare de punctuaţie (vezi despre v. 9), aceasta se poate traduce la viitor. Dacă evenimentele din versetul 8 urmează cronologic, David mai avea să cunoască multe războaie. Cu toate acestea, cuvintele pot fi traduse ca referindu-se la încetarea vremelnică a războiului amintit în cap. 7,1. În acest caz, traducerea din KJV trebuie reţinută. O casă. Dumnezeu avea să consolideze familia lui David, asigurând succesiunea la tron pentru urmaşii lui. 7:12 Când ţi se vor împlini zilele şi vei fi culcat cu părinţii tăi, Eu îţi voi ridica un urmaş după tine, care va ieşi din trupul tău, şi-i voi întări împărăţia. Voi ridica un urmaş. Aceasta se referă, în primul rând la Solomon, urmaşul lui David şi constructorul templului. Dar lui David i s-a arătat şi că, din neamul lui avea să vină Mesia (vezi Fapte 2,30). 7:13 El va zidi Numelui Meu o casă, şi voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei lui. Pe vecie. Dacă ar fi fost credincios lui Dumnezeu, Israel ar fi continuat să existe pe vecie şi măreţul templu nu ar fi fost nimicit niciodată (vezi PK 46.564). Ceea ce Şi-a propus să facă pentru lume prin evrei, Dumnezeu împlineşte astăzi prin biserică (PK 713.714). Fără să ţină seama de greşeala omului, până la urmă scopul lui Dumnezeu va fi realizat în întemeierea unei împărăţii veşnice prin Hristos (Luca 1,31-33; compară cu Psalmul 89,29.36.37; Daniel 2,44; 7,14.27; Obadia 21; Mica 4,7; Evrei 1,8). 7:14 Eu îi voi fi Tată şi el Îmi va fi fiu. Dacă va face răul, îl voi pedepsi cu o nuia omenească şi cu lovituri omeneşti; Eu îi voi fi Tată. Vezi 1 Cronici 22,9.10; 28,6. În această făgăduinţă, Dumnezeu S-a identificat cu David şi sămânţa lui. Cei care au urmat lui David la tronul lui Israel trebuia să domnească în numele Domnului, ca fii ai lui Dumnezeu şi ca reprezentanţi ai cerului. Când descendenţii literali au greşit, făgăduinţele au fost împlinite în Hristos (vezi Evrei 1,5). Îl voi pedepsi. Pedepsele lui Dumnezeu sunt fapte de iubire. Judecăţile Lui sunt trimise pentru a-i face pe oameni să-şi vină în fire şi să se întoarcă la dreptate. Un tată înţelept şi iubitor îşi va pedepsi copilul pe care-l iubeşte (Proverbe 3,12; Evrei 12,5-10). În 1 Cronici 17,13 clauza este omisă. Nuia omenească. Adesea Dumnezeu foloseşte pe oameni ca să pedepsească pe oameni. Judecăţile Lui asupra popoarelor sunt trimise adesea prin intermediul popoarelor (vezi Isaia 10,5.6; Ieremia 51,20). Asiria şi Babilonul au fost trimise să pedepsească pe Israel şi pe Iuda. 7:15 dar harul Meu nu se va depărta de la el, cum l-am depărtat de la Saul, pe care l-am îndepărtat dinaintea ta. Nu se va depărta. O făgăduinţă condiţională, care n-a putut fi împlinită din cauza greşelii omeneşti. Privilegiile aparţin acum Israelului spiritual. De la Saul. Şi lui Saul i-a fost făgăduită împărăţia ,,pe vecie” (vezi 1Samuel 13,13). 7:16 Ci casa ta şi împărăţia ta vor dăinui veşnic înaintea Mea, şi scaunul tău de domnie va fi întărit pe vecie. Vor dăinui. Din cauza greşelilor urmaşilor lui David, aceste făgăduinţe vor fi împlinite, în cele din urmă, numai prin Hristos şi biserica Sa (vezi Isaia 9,6.7; Ieremia 23,5.6; 33,14-21). 7:17 Natan a spus lui David toate aceste cuvinte şi toată vedenia aceasta. Natan a spus. Până în acest punct, raportul a fost despre mandatul pe care Natan l-a primit de la Domnul pentru David (v. 5-16). Versetul acesta declară că el l-a dus la îndeplinire. 7:18 Şi împăratul David s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis: Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, şi ce este casa mea, de m-ai făcut să ajung unde sunt? S-a înfăţişat înaintea Domnului. Probabil că, în cortul întâlnirii în care se afla chivotul. David a fost copleşit de descoperirea care îi fusese făcută. Lui nu avea să i se îngăduie să clădească templul, dar făgăduinţele ce i-au fost făcute au compensat pe deplin dezamăgirea de la început. Cine sunt eu, Doamne, Dumnezeule? Aşa cum stătea David în meditaţie, probabil că a trecut în revistă anii pe care îi trăise, gândindu-se mai întâi la sine însuşi, ca tânăr cioban umil, rătăcind pe dealuri şi făcând cunoştinţă cu căile lui Dumnezeu; apoi cum fusese ales pentru împărăţie, dar alergase pe dealurile lui Iuda ca fugar, ştiind prea puţin astăzi ce putea aduce ziua de mâine. Acum, în fine, se bucura de pace şi, odată cu ea venise făgăduinţa de la Dumnezeu cu privire la viitorul împărăţiei lui. David era copleşit de acest gând. Cu adâncă umilinţă şi deplină lepădare de sine, el a strigat: ,,Cine sunt eu, Doamne, Dumnezeule?” După măsura omenească, David avea să fie considerat un bărbat al faptelor extraordinare, un conducător neobişnuit, un bărbat deosebit de pios şi curajos, un om al cinstei şi al curajului, unul dintre cei mai mari poeţi ai lumii şi unul dintre cei mai de seamă împărăţi ai istoriei. Dar el s-a simţit adânc umilit înaintea Făcătorului lui şi cu totul nevrednic de înalta cinste pe care le-a acordat-o Dumnezeu lui şi casei lui. Cuvântul ,,Dumnezeu” este scris aici cu majuscule şi mici majuscule – ,,DUMNEZEU”. Aceasta s-a făcut (engl.) spre a arăta că el este o transliterare a lui Iahweh. Când Iahweh se află singur sau în combinaţie cu ’Elohim, el este tradus ,,DOMNUL”. Când este precedat de ’Adonai, ,,Domnul”, ca aici, el este redat ,,DUMNEZEU” (vezi vol. I, pag. 35, 173). 7:19 Şi încă atât este puţin înaintea Ta, Doamne Dumnezeule! Tu vorbeşti despre casa robului Tău şi în viitor. Şi binevoieşti să înveţi pe un om cu privire la aceste lucruri, Doamne Dumnezeule! Pe un om. În mod literal (engl. ,,the manner of man”), ,,legea omului”, adică legea omenească. Sensul acestei expresii este obscur. Textul paralel spune: ,,şi m-ai privit după starea unui om de rang mare”. 7:20 Ce Ţi-ar putea spune David mai mult? Tu cunoşti pe robul Tău, Doamne Dumnezeule! Ce ţi-ar putea spune David mai mult. David a fost copleşit de cinstea arătată faţă de el şi nu a mai găsit cuvinte să-şi exprime recunoştinţa. Tu cunoşti pe robul Tău. David ştia că Domnul îl cunoştea şi îi citea gândurile de laudă şi de mulţumire care îi umpluseră inima. 7:21 După cuvântul Tău, şi după inima Ta, Tu ai făcut toate aceste lucruri mari, ca să le descoperi robului Tău! După Cuvântul Tău. ,,Din pricina robului Tău” (1 Cronici 17,19). Pentru expresia de la urmă, vezi Psalmul 132,10 compară cu 2 Cronici 6,42. 7:22 Ce mare eşti Tu, Doamne Dumnezeule! Căci nimeni nu este ca Tine, şi nu este alt Dumnezeu afară de Tine, după tot ce am auzit cu urechile noastre. Ce mare eşti Tu! Vezi Psalmul 86,8-10; 71,19; 89,6-8. 7:23 Este oare pe pământ un singur neam care să fie ca poporul Tău, ca Israel, pe care a venit să-l răscumpere Dumnezeu, ca să facă din el poporul Lui, ca să-Şi facă un Nume şi ca să facă pentru el, pentru ţara Ta, minuni şi semne, izgonind dinaintea poporului Tău, pe care l-ai răscumpărat din Egipt, neamuri şi pe dumnezeii lor? Să fie ca poporul Tău. David a considerat că este privilegiul cel mai mare să faci parte din poporul lui Dumnezeu. Ce neam putea fi mai mare sau mai onorat decât cel ales de Domnul ca să fie al Lui (vezi Deuteronom 4,7.32.34)? Să-l răscumpere... ca să facă din el poporul Lui. Referirea este cu privire la Exod. Dumnezeu Şi-a arătat interesul deosebit pentru Israel, răscumpărându-l din starea lui de robie din Egipt. Să-şi facă un nume. Exodul a făcut ca Numele lui Dumnezeu să fie mare printre neamurile pământului, făcând dovada incomparabilei Lui puteri peste cele mai mari popoare ale pământului. Minuni şi semne. Compară cu Deuteronom 10,21. Gândurile care treceau atunci prin mintea lui David, când contempla lucrările minunate ale Domnului pentru Israel pe timpul Exodului, sunt asemănătoare cu cele ale lui Moise, exprimate în Deuteronom 4,7.32-34. Pe dumnezeii lor. Zeii Egiptului erau mulţi, renumiţi şi consideraţi puternici. Exoddul a fost recunoscut ca fiind un triumf nu numai asupra ţării Egiptului, ci şi asupra zeilor Egiptului. Când Israel a părăsit triumfător Egiptul, nici un egiptean nu mai avea îndoieli cu privire la cine este Dumnezeul cel adevărat. Zeii egipteni nu aveau nici o putere în ei înşişi, ci Satana îşi manifestase puterea în folosul lor. Exodul a fost astfel o altă biruinţă a lui Dumnezeu asupra lui Satana în mare controversă a veacurilor. 7:24 Tu ai întărit pe poporul Tău Israel, ca să fie poporul Tău pe vecie; şi Tu, Doamne, Te-ai făcut Dumnezeul lui. Ca să fie poporul Tău. Dumnezeu făgăduise să aşeze pe urmaşii lui Avraam în ţara Canaanului şi să fie Dumnezeul lor (Geneza 17,7.8). Prin Moise El făgăduise să răscumpere sămânţa lui Avraam din robia egipteană şi să fie Dumnezeul lor (Exod 6,7.8). Făgăduinţele acelea erau acum aduse la îndeplinire. 7:25 Acum, Doamne Dumnezeule, fă să rămână în veci cuvântul pe care l-ai rostit asupra robului Tău şi asupra casei lui, şi lucrează după cuvântul Tău. Verset ce nu a fost comentat. 7:26 Slăvit să fie Numele Tău pe vecie, şi să se zică: Domnul oştirilor este Dumnezeul lui Israel. Şi casa robului Tău David, să rămână înaintea Ta! Slăvit să fie Numele Tău. Bogăţia de sugestii din rugăciunea lui David consta în aceea că mărirea putea să fie partea Numelui lui Dumnezeu. Cei care caută să-şi mărească propriul nume reflectă atitudinea lui Lucifer, care a dorit să-şi înalţe ,,tronul mai presus de stelele lui Dumnezeu” (Isaia 14,13). Prin contrast, cântarea îngerilor necăzuţi este: ,,slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte” (Luca 2,14) şi ,,lauda, cinstea, slava şi stăpânirea” sunt ,,ale Celui ce şade pe scaunul de domnie” (Apocalipsa 5,13). Secretul măreţiei lui David a fost smerenia lui. Cel care este gata să se umilească asemenea unui copil este ,,cel mai mare în împărăţia cerurilor” (Matei 18,4). 7:27 Căci Tu însuţi, Doamne al oştirilor, Dumnezeul lui Israel, Te-ai descoperit robului Tău, zicând: Eu îţi voi întemeia o casă! De aceea a îndrăznit robul Tău să-Ţi facă această rugăciune. Verset ce nu a fost comentat. 7:28 Acum, Doamne Dumnezeule, Tu eşti Dumnezeu, şi cuvintele Tale sunt adevăr, şi Tu ai vestit harul acesta robului Tău. Cuvintele Tale sunt adevăr. David avea încredere că Domnul avea să rămână credincios făgăduinţelor Sale. El avea credinţa că rugăciunea lui va primi răspuns. De fapt, rugăciunea lui a fost acceptarea minunatelor şi îndurătoarelor făgăduinţe ale lui Dumnezeu. 7:29 Binecuvântează dar casa robului Tău, ca să dăinuiască pe vecie înaintea Ta! Căci Tu, Doamne Dumnezeule, ai vorbit, şi, prin binecuvântarea Ta, casa robului Tău va fi binecuvântată pe vecie. Va fi binecuvântată pe vecie. Textul paralel este: ,,Căci ce binecuvântezi Tu, Doamne, este binecuvântat pentru veşnicie” (1 Cronici 17,27). Când Dumnezeu făgăduieşte o binecuvântare unui om, nu există putere pe pământ care s-o revoce, în afară de voinţa omenească perversă, care refuză să ţină cont de condiţiile puse (vezi Numeri 23,20). Oamenii dezonorează pe Dumnezeu când se îndoiesc de făgăduinţele Sale sau neglijează să ceară binecuvântările Sale. Viaţa creştină ar fi mult mai fericită şi nădejdea ar fi mai puternică dacă toţi ar avea mai multă încredere în siguranţa făgăduinţelor lui Dumnezeu. Viaţa lui David a fost şi fericită şi rodnică atunci când s-a supus cu plăcere voinţei lui Dumnezeu. El avea nădejdea şi planul să clădească templul, dar i s-a spus că sarcina aceasta nu era a lui. El s-a supus smerit voinţei divine, acceptând acele sarcini pe care le avea Dumnezeu pentru el şi neîngăduindu-şi să devină ursuz şi posomorât pentru că nu i-a fost îngăduit să-şi realizeze planul. Mulţi se consideră înjosiţi şi lepădaţi dacă nu li se îngăduie să procedeze conform cu dorinţele lor. Alţii sunt hotărâţi să îndeplinească sarcini pentru care nu sunt potriviţi şi pentru care Domnul nu i-a chemat. Ei se străduiesc zadarnic să aducă la îndeplinire o lucrare pentru care nu corespund, neglijând în acelaşi timp să facă acele lucrări care le stau în putere şi pentru care au fost chemaţi de Domnul. Capitolul acesta este un uimitor exemplu de resemnare în faţa voinţei lui Dumnezeu. ELLEN G. WHITE COMENTEAZĂ: 1-29 PP 711-713 2.3 PP 750 2-5.8-10 PP 711 4-13 MH 473 11-13.18.19 PP 712 |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version: