24:14 David a răspuns lui Gad: Sunt într-o mare strâmtoare! Oh! mai bine să cădem în mâinile Domnului, căci îndurările Lui sunt nemărginite; dar să nu cad în mâinile oamenilor!
În mâinile Domnului. Se pare că aici David n-a ales ce pedeapsă să primească, ci mai degrabă şi-a exprimat dorinţa ca ea să vină de la Dumnezeu. Atât ciuma cât şi foametea puteau fi privite ca venind de la Dumnezeu. Amândouă judecăţile aveau să cadă asupra naţiunii şi a împăratului, dar, deoarece poporul nutrea aceleaşi păcate ca cele care l-au împins pe David la acţiune, Domnul, prin greşeala lui David, a pedepsit păcatele lui Israel (vezi PP 748)