22:26 Cu cel bun Tu eşti bun, cu omul drept Te porţi după dreptate,
Cu cel bun. În versetul anterior, David a prezentat motivul răsplătirii lui Dumnezeu faţă de el. Acum el stabileşte un principiu general, arătând din nou că Domnul nu manifestase nici un favoritism special faţă de el, că Dumnezeu vrea să manifeste aceeaşi îndurare şi binecuvântare asupra tuturor celor care vor da pe faţă bunătate şi dreptate. Răsplătirile lui Dumnezeu sunt condiţionate de atitudinea omului faţă de El şi de comportamentul lui faţă de semenii săi. Totuşi, experienţa lui Iov arată că pot fi şi excepţii evidente la acest principiu general. Din cauza implicaţiilor marii controverse dintre Hristos şi Satana, uneori este îngăduit ca suferinţa să vină asupra celor drepţi, în ciuda dreptăţii lor.