21:1 Pe vremea lui David, a fost o foamete care a ţinut trei ani. David a întrebat pe Domnul, şi Domnul a zis: Din pricina lui Saul şi a casei lui sângeroase, pentru că a ucis pe Gabaoniţi este foametea aceasta.
A fost o foamete. În mod literal, ,,şi a fost o foamete”.
Pe vremea lui David. Expresia aceasta este prea vagă pentru a îndreptăţi concluzia că foametea aceasta trebuie să fi urmat imediat după evenimentele din capitolul 20. Nu există dovadă care să precizeze timpul când a avut loc această foamete. Nu este motiv de îndoială că acesta a fost unul din necazurile care l-au copleşit pe David spre încheierea domniei lui, deşi putea să fi avut loc în orice vreme după dovedirea bunătăţii lui David faţă de Mefiboşet, fiul lui Ionatan (v. 7). Nu toate evenimentele domniei lui David sunt raportate în ordine strict cronologică.
A întrebat pe Domnul. David a conchis că trebuie să existe un motiv al foametei. Domnul spusese poporului Său că, dacă avea să fie neascultător, El avea să retragă binecuvântările Sale (Deuteronom 28,15.23.24), şi David a căutat acum pe Domnul pentru cauza prezentei foametei prezente.
A ucis pe gabaoniţi. Acesta este singurul raport despre păcatul lui Saul împotriva gabaoniţilor. Pe vremea cuceririi Canaanului, gabaoniţii au reuşit, prin viclenie, să facă un legământ cu Iosua. În conformitate cu prevederile acestui legământ, le-a fost îngăduit să locuiască împreună cu Israel în calitate de servitori(Iosua 9,3-27).