18:3 Dar poporul a zis: Să nu ieşi! Căci dacă vom lua-o la fugă, luarea aminte nu se va îndrepta asupra noastră; şi când vor cădea jumătate din noi, nu vor lua seama la noi; dar tu eşti ca zece mii dintre noi, şi acum este mai bine să ne vii în ajutor din cetate.
Să nu ieşi. Soldaţii au văzut că, de data aceasta prezenţa lui David cu ei avea să fie mai mult
o piedică decât un ajutor. Dacă în oştirea adversă se afla că David era cu oamenii lui, orice efort avea să fie făcut împotriva persoanei lui. Dacă David ar fi fost ucis, Absalom avea să-şi atingă ţinta. Astfel că David a fost îndemnat să nu fie prezent în luptă.
Tu eşti. În majoritatea manuscriselor ebraice, propoziţia prezentată astfel este redată în mod literal ,,pentru că acum, ca noi (există) zeci de mii”. Traducerea din KJV este obţinută din Septuaginta, Siriacă, Vulgata şi două manuscrise ebraice. În ebraică, deosebirea dintre cele două redări ale acestei propoziţii este numai de o singură literă.
Din cetate. Luându-şi locul în cetate cu forţele de rezervă, David era în situaţia de a fi favorizat de orice întorsătură a luptei. Dacă situaţia urma să fie potrivnică oamenilor lui, el avea să fie în măsură să trimită ajutor. Orice întorsătură ar fi putut lua lupta, oştirea avea să ştie că nu era pusă în primejdie viaţa conducătorului ei. Prezenţa lui între zidurile fortăreţei avea să fie o sursă de putere şi inspiraţie pentru ei în timp ce se luptau, îndemnându-i la efort şi curaj.