17:23 Ahitofel, când a văzut că sfatul lui n-a fost urmat, a pus şaua pe măgar, şi a plecat acasă în cetatea lui. Şi-a pus casa în rânduială, şi s-a spânzurat. Când a murit, l-au îngropat în mormântul tatălui său.
A plecat acasă. Ahitofel era destul de priceput să vadă rezultatul căii alese de Absalom. Convins că o astfel de cale era condamnată la eşec, el a părăsit curtea şi a pornit spre cetatea lui, Ghilo (cap. 15,12), aproape de Hebron. A primit respingerea sfatului său ca un afront personal, pentru că ceruse comanda trupelor care aveau să-l urmărească pe David (v. 1). Huşai sfătuise ca trupele să fie comandate de Absalom în persoană (v. 11). Simţindu-se profund umilit, Ahitofel s-a despărţit de bărbatul cu care se împrietenise.
S-a spânzurat. Ahitofel a simţit că era o chestiune de timp condamnarea lui. Dacă David îşi recâştiga tronul, el avea să fie făcut în mod sigur responsabil ca şi conducător de răscoală şi condamnat la moarte umilitoare. Dar ceea ce a făcut ca Ahitofel să-şi ia viaţa a fost mai mult decât teama de represalii rapide. El n-a putut suporta să vadă că sfatul lui fusese nesocotit, şi în consecinţă a ales o cale laşă de ieşire. Astfel a fost sfârşitul unui om care avea înţelepciune pământească, n-avea înţelepciune în lucrurile lui Dumnezeu.
Tatălui său. Sinuciderea lui Ahitofel n-a împiedicat înmormântarea lui în mormântul familiei.