12:30 A luat cununa de pe capul împăratului ei, care cântărea un talant de aur şi era împodobită cu pietre scumpe. Au pus-o pe capul lui David, care a luat o foarte mare pradă din cetate.
Cununa de pe capul împăratului. Aceleaşi consoane ebraice care formează aici cuvintele ,,împăratului lor” mai formează şi numele de Malcam (sal Milcom), zeul naţional al amoniţilor (Ţefania 1,5). Astfel că, unii socotesc că acea cunună luată de David a fost mai degrabă a zeului decât a împăratului, deoarece cununa s-ar părea că este prea grea ca să fie purtată de un om. Un talant este de aproximativ 30 kg.
Pietre scumpe. În mod literal, ,,piatră a preţuirii”.
Au pus-o pe capul lui David. Gramatica acestui text ne îngăduie să conchidem că pe capul lui David a fost pusă fie cununa, fie piatra preţioasă. O cunună de o astfel de greutate nu putea fi purtată mult timp, nici nu avea să fie purtată la ocazii obişnuite. Cununa a putut fi pusă pentru un moment pe capul lui David ca semn al triumfului sau piatra a putut fi luată din coroană şi pusă în coroana lui David. Şi într-un caz şi în altul, actul avea semnificaţia suveranităţii lui David asupra amoniţilor.