2:11 pe când îngerii, care sunt mai mari în tărie şi putere, nu aduc înaintea Domnului nici o judecată batjocoritoare împotriva lor.
Pe când. Compară pasajul paralel din Iuda 8, 9. Petru atrage atenţia acum asupra contrastului dintre învăţătorii slabi şi îngerii puternici. Cei dintâi sunt atât de încăpăţânaţi încât batjocoresc chiar şi autorităţile cele mai înalte, în timp ce îngerii, care sunt mai tari decât învăţătorii mincinoşi, se abţin cu discreţie în privinţa acestor chestiuni.
Îngerii. Din context reiese clar că Petru se referă la îngerii sfinţi, nu la cei căzuţi.
Mai mari. Adică superiori învăţătorilor mincinos.
Înaintea Domnului. Adică în prezenţa divină, unde trăiesc îngerii sfinţi. Deşi nu îşi dau seama de lucrul acesta, învăţătorii mincinoşi sunt şi ei văzuţi mereu de Dumnezeu şi ar trebui să se poarte tot atât de respectuos ca şi îngerii lipsiţi de păcat.
Judecata batjocoritoare. Adică ,,judecata ocărâtoare”.
Împotriva lor. Interpretarea v. 11 depinde de înţelesul dat acestor cuvinte. Unii le aplică la învăţătorii mincinoşi, dar contextul sugerează că ar fi mai bine să fie aplicate la ,,dregătorii”; în cazul acesta sensul pasajului este că învăţătorii eretici batjocoresc autorităţile, în timp ce îngerii, deşi superiori acestor învăţători, din teamă evlavioasă, se abţin de la orice acuzaţie de felul acesta. Cât de insolentă apare purtarea învăţătorilor în lumina unei astfel de comparaţii!