9:16 Şi Iehu s-a suit în carul lui şi a plecat la Izreel; căci Ioram era bolnav în pat acolo, şi Ahazia, împăratul lui Iuda, se pogorâse să-l vadă.
S-a suit în carul lui. Nu trebuie să se piardă timpul, astfel că Iehu a făcut tot efortul să ajungă la Izreel mai înainte ca cineva să fi avut ocazia să spună împăratului ce avusese loc de curând la Ramot din Galaad. El a plecat cu un car, însoţit de un mic grup de oameni, dar oştirea a fost lăsată de pază la Galaad împotriva vreunui atac prin surprindere din partea sirienilor.
Ioram era în pat. Ioram nu se vindecase de rănile lui şi mai zăcea în patul lui la Izreel. Dar concluzia logică arată că el nu se putea să fi fost prea bolnav, pentru că era destul de bine spre a se urca în carul lui să iasă să întâmpine pe Iehu (v. 21).
Să-l vadă pe Ioram. Atât împăratul lui Israel, cât şi împăratul lui Iuda au fost la început prezenţi la asediul Ramotului din Galaad (cap. 8,28). Când Ioram a fost rănit, el a plecat la reşedinţa sa din provincie, la Izreel şi în curând a fost urmat de Ahazia. Dacă amândoi împăraţii au plecat înainte ca asediul să se sfârşească, aceasta ar fi avut un efect descurajator asupra oştirii, şi probabil că s-ar fi interpretat ca nepăsare sau laşitate. Dacă, în timp ce Iehu şi oştirea se aflau sub povara greutăţilor şi a pericolelor bătăliei, cei doi împăraţi s-ar fi desfătat în palatul de vară, aceasta ar explica entuziasmul imediat şi nereţinut cu care Iehu a fost salutat ca împărat.