6:25 În Samaria a fost o mare foamete, şi atât de mult au strâmtorat-o încât un cap de măgar preţuia optzeci de sicli de argint, şi un sfert de cab de găinaţ de porumbel cinci sicli de argint.
O mare foamete. Foametea nu era ceva neobişnuit în Israel. Pe vremea lui Ilie a fost o secetă care a durat trei ani şi jumătate (1 Regi 17,1; 18,1; Luca 4,25; Iacov 5,17), şi pe vremea lui Elisei a fost o foamete de şapte ani (2 regi 8,1). Totuşi foametea de aici era rezultatul asediului.
Optzeci de sicli de argint. Adică, 80 de sicli sau cca. 373,24 grame de argint, pentru un cap de măgar. Măgarul era necurat pentru israelit, şi nu avea să fie mâncat decât ca ultimă resursă; iar capul lui avea să fie partea cea mai rea şi cea mai ieftină. Plutarh raportează că, pe vremea foametei din timpul domniei lui Artaxerxe Mnemon, capul unui măgar se vindea cu 60 de drahme, deşi, de obicei, întregul animal putea fi cumpărat pentru jumătate din această sumă. Şi Pliniu relatează că în timpul asediului lui Casalinum, un şoarece se vindea cu 200 de dinari.
Un sfert de cab. Un cab era egal cu 1,11 litri. Cinci bucăţi de argint înseamnă cinci sicli sau două uncii şi jumătate de argint. Este greu a se crede că fiinţe omeneşti ar putea fi aduse într-o astfel de teribilă strâmtorare încât să mănânce o astfel de hrană imposibilă, dar Iosif (Flavius) aminteşte că în timpul asedierii Ierusalimului de către Titus, ,,unele persoane au ajuns la o aşa istovire încât să caute canalele de scurgere şi grămezile de bălegar de vite şi să mănânce bălegarul găsit acolo” (Războaie v. 13.7). O interpretare mai recentă încearcă să găsească în expresia ,,găinaţ de porumbel” o referire la ceva forme foarte ieftine şi nedorite de produse vegetale – cea mai neînsemnată formă de vegetală care putea fi considerată comestibilă. O astfel de identificare nu poate fi dovedită.