5:7 După ce a citit scrisoarea, împăratul lui Israel şi-a rupt hainele, şi a zis: Oare sunt eu Dumnezeu, ca să omor şi să învii, de-mi spune să vindec pe un om de lepra lui? Să ştiţi dar şi să înţelegeţi că el caută prilej de ceartă cu mine.
Oare sunt Dumnezeu? Lepra era privită ca o moarte vie. Împăratul lui Israel a înţeles că aceasta era o boală pe care numai Dumnezeu putea să o vindece şi aceasta era dincolo de credinţa lui în Dumnezeu să creadă că omul ar putea fi folosit ca unealtă în mâinile Domnului să refacă pe cineva care era lovit de o boală ca aceasta.
Caută prilej de ceartă. În loc să vadă în cererea lui Ben-Hadad o ocazie de a descoperi puterea minunată a lui Dumnezeu, împăratul lui Israel a privit numai la partea întunecată a tabloului. Desigur, el a crezut că scrisoarea de la împăratul sirian nu putea fi scrisă în termenii bunei credinţe, ci era numai un pretext de a căuta ceartă cu el. probabil că el şi-a închipuit că Ben-Hadad a trimis în mod intenţionat o cerere faţă de care era imposibil a se supune, pentru ca el să poată folosi ocazia pentru război. Decât să se gândească la Domnul sau la proorocul Elisei, Ioram s-a gândit mai degrabă numai la sine însuşi şi la completa lui neputinţă de a face faţă situaţiei (vezi cele d.v.i.).