20:14 Prorocul Isaia a venit în urmă la împăratul Ezechia, şi i-a zis: Ce au zis oamenii aceia, şi de unde au venit la tine? Ezechia a răspuns: Au venit dintr-o ţară depărtată, din Babilon.
o ţarădepărtată, din Babilon."
Isaia a venit. Ezechia făcuse o greşeală serioasă, care punea în pericol siguranţa naţiunii sale şi profetul a fost trimis să supună acest lucru atenţiei lui.
Dintr-o ţară îndepărtată. Dacă Ezechia intrase în vreun acord formal cu Merodac-Baladan, probabil că, prin această declaraţie, el încerca să minimalizeze efectele unui astfel de pact. Iosua a considerat potrivit să intre în legământ cu gabaoniţii pe considerentul că ei erau dintr-o ţară ,,foarte îndepărtată” (Iosua 9,9-15). Ezechia poate că a socotit că distanţa de la Babilon la Iuda avea să scuze intrarea lui în relaţii de prietenie cu Merodac-Baladan. Prin Isaia, Domnul poruncise poporului Său să nu se asocieze cu puteri străine, ci să-şi pună încrederea lor în Dumnezeu (Isaia 8,9-13; 30,1-7; 31,1-5).
Babilon. Adică, ţara Babiloniei. Biblia foloseşte acelaşi cuvânt atât pentru ţară cât şi pentru capitală. Merodac-Baladan, un haldeu din sudul Babiloniei, nu deţinea în vremea aceasta oraşul Babilon, pentru că asirienii au pus acolo un alt rege vasal; el era în exil, probabil în Elan, cu toate că e posibil ca el să fi mai avut mulţi susţinători în Babilonia. În timpul acesta, Babilonul, supus Asiriei, era privit ca o naţiune slabă, neînsemnată, aşa de îndepărtată şi niciodată nu avea să fie o ameninţare. Dar deja el devenise subiect al atenţiei profetice (Isaia 13,14; 14,1-23; 43,14; 46,1.2; 47,1-15; Mica 4,10). În curând Babilonul şi nu Asiria avea să fie marele inamic şi puterea care, în cele din urmă avea să determine căderea lui Iuda.