8:9 Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s-a făcut sărac pentru voi, pentru ca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi.
Cunoaşteţi. Pavel le făcuse cunoscut pe deplin harul lui Hristos şi ei îl cunoşteau în urma experienţelor cu El, şi nu ca pe o doctrină, aşa cum reiese clar din textul greces. Ei Îl gustaseră şi astfel ştiau că Domnul e îndurător. De fapt, ei înşişi constituiau o dovadă vie a acestei realităţi. Harul lui Hristos trebuie să stăpânească inima şi voinţa. El nu e deloc lucrător atâta timp cât rămâne doar o concepţie, la nivel intelectual. Din cauza aceasta, nici un adevăr divin nu e cunoscut numai printr-o înţelegere intelectuală (vezi Matei 16,17; Ioan 6,45; 16,14; 1 Corinteni 2,4; 12,3). Singurul om pentru care Cuvântul lui Dumnezeu este adevăr este cel care e învăţat şi convins de Duhul. Bogăţiile pe care le primim prin sărăcia lui Hristos vin prin iluminarea spirituală a vieţii.
Harul. Vezi la Romani 3,24. Actele supreme ale lui Hristos, întruparea şi crucificarea Sa, sunt atribuite harului numai aici şi în Romani 5,15; Galateni 1,6. Aceste acte constituie manifestări supreme ale iubirii şi bunăvoinţei divine. Pavel pune aici în contrast sacrificiul suprem al lui Hristos cu faptele de binefacere, infinit mai mici, ale omului.
Domnului nostru Isus Hristos. Vezi la Matei 1,1; Ioan 1,38.
Era bogat. O aluzie la existenţa anterioară întrupării (vezi Ioan 17,5; vezi la Filipeni 2,6.7; vezi nota suplimentară la Ioan 1). Întrucât El este Creator şi Împărat, universul Îi aparţine (Ioan 11.2; Coloseni 1,15-17), dar viaţa Lui pământească a fost fără încetare o viaţă de sărăcie extremă (Matei 8,20). Bogăţiile Lui constau în natura şi atributele Dumnezeirii, din nenumăratele milioane de lumi, din adorarea şi loialitatea mulţimilor de îngeri.
S-a făcut sărac. Gr. ptocheuo, ,,a fi [extrem de] sărac”, ,,a fi cerşetor”. În ceea ce priveşte comentariul la ptochos, substantivul înrudit, vezi la Marcu 12,42. Timpul verbului folosit aici atrage atenţia asupra procesului de a deveni ,,sărac” – întruparea. Hristos S-a lipsit complet de toate bogăţiile care Îi aparţineau. A luat asupra Sa natura omenească şi a ajuns să fie supus limitelor naturii omeneşti. A ajuns sărac până la punctul când nu putea face nimic de la Sine Însuşi (Ioan 5,19.20; vezi vol. V, p. 917, 918).
Să vă îmbogăţiţi. [,,deveniţi bogaţi”, KJV]. Odată cu venirea păcatului, omul şi-a pierdut căminul, stăpânirea, caracterul şi a pierdut chiar viaţa însăşi. Prin natura sa, el îşi petrece viaţa căutând bogăţii false (vezi la Isaia 55,2; Ioan 6,25). Sărăcia veşnică îi aşteaptă pe cei care nu-şi adună comori în cer (vezi la Matei 19,21; Luca 12,21). Hristos a venit pentru a-l elibera pe om de sărăcia lui, care vine în urma alergării după bogăţii înşelătoare (vezi 3T 401). În Hristos şi prin El, oamenii sunt făcuţi în stare să vadă adevărata valoare a lucrurilor şi să primească privilegiul de a deveni ,,bogaţi” în Hristos Isus. În El, ei moştenesc toate lucrurile (Matei 6,20; Romani 8,17.32; 1 Corinteni 1,5; Efeseni 1,3-5.10.11.18.19; 2,6.7; vezi la Matei 6,33).