6:8 în slavă şi în ocară, în vorbire de rău şi în vorbire de bine. Suntem priviţi ca nişte înşelători, măcar că spunem adevărul;
Slavă şi ocară. [,,onoare şi dezonoare”, KJV]. Versetele 8-10 prezintă o serie de adevăruri-pereche (cf. cap. 4,8-10). Cele mai multe, dacă nu chiar toate experienţele acestea veneau în viaţa lui Pavel din cauza crizei recente din biserica din Corint. Reacţia lui la aceste situaţii schimbătoare îl recomandă ca slujitor al Evangheliei. El a rămas răbdător şi curajos şi, în felul acesta, urmările au fost întotdeauna pozitive.
Pe de o parte, el fusese onorat de oameni (Galateni 4,14) şi, pe de altă parte, ocărât şi discreditat (1 Corinteni 4,11-13). Dar totdeauna a răspuns în spiritul lui Hristos şi în armonie cu poruncile Lui (Matei 5,38-42; Luca 6,22; 10,16; Galateni 1,10). Apostolii mincinoşi din Corint îl vorbiseră de rău. Mai erau şi unii care dispreţuiau învăţăturile şi slujba lui Pavel şi vorbeau de el ca despre un impostor (2 Corinteni 2,17; 4,2; vezi la cap. 11,22). Aceasta îi dădea prilej lui Pavel să fie părtaş suferinţelor lui Hristos (Filipeni 3,10; cf. Matei 5,11; 1 Petru 4,14). Pavel şi colaboratorii săi n-au fost pricină de poticnire, nici prin manifestarea resentimentelor, nici prin înălţare de sine.