6:6 prin curăţie, prin înţelepciune, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfânt, printr-o dragoste neprefăcută,
Curăţie. Până aici, Pavel a prezentat dificultăţile care însoţeau slujba lui (cf. cap. 4,8-11; 11,23-27). Acum el prezintă acele calităţi morale şi spirituale pozitive care trebuie să caracterizeze în special viaţa slujitorului Evangheliei şi să valideze însărcinarea lui ca ambasador al lui Hristos. Aceste trăsături pozitive îl fac în stare să suporte cu tărie insultele, persecuţia şi lipsurile pe care împrejurările le aduc asupra lui. Prin harul lui Dumnezeu, aceste experienţe maturizează şi înnobilează caracterul său. Fără îndoială că Pavel vorbeşte aici despre motive curate şi purtare curată, despre puritatea minţii şi a corpului. Curăţia este o condiţie primară a unei slujbe nepătate (cf. 2 Corinteni 11,2; 1 Tesaloniceni 2,10; 1 Petru 3,2; 1 Ioan 3,3; vezi la Matei 5,8).
Înţelepciune. [,,cunoştinţă”, KJV] Adică în ceea ce priveşte împărăţia Cerului, cuprinzând întregul domeniu al adevărului divin descoperit în Biblie. Adevăratei religii nu-i merge bine cu un regim alimentar compus numai din ignoranţă. Una dintre cele mai solemne datorii ce-i revin fiecărui creştin este aceea de a dobândi o înţelegere clară şi cuprinzătoare a Evangheliei, aşa cum este expusă în Cartea lui Dumnezeu. Vezi la Luca 1,77; 11,52; 1 Corinteni 1,5.
Îndelungă răbdare. Gr. makrothumia, ,,răbdare”, ,,perseverenţă”, ,,statornicie”, ,,rezistenţă”. Calitatea îndelungii răbdări îl face capabil pe slujitorul Evangheliei să suporte multă vreme defectele, slăbiciunile şi insensibilitatea întâlnite uneori la convertiţii în devenire şi adesea la cei care se opun adevărului.
Bunătate. [,,amabilitate”, KJV]. Gr. chrestotes, ,,bunătate morală”, ,,integritate”, ,,amabilitate” (vezi la Romani 3,12). Cunoştinţa prin ea însăşi duce la mândrie şi intoleranţă (1 Corinteni 8,1-3). Mulţi aşa-zişi creştini care pretind că ar cunoaşte adevărul găsesc că e imposibil să apere credinţa altfel decât cu argumente pătimaşe. Ei nu pot vorbi în favoarea adevărului fără să se mânie pe cei care nu sunt de acord. Slujitorul lui Dumnezeu, în special, are nevoie să se ferească de această tendinţă necreştină. Mai ales în mijlocul persecuţiei, când este acuzat pe nedrept sau când credincioşii săi nu par să-l aprecieze aşa cum se cuvine, el trebuie să-şi controleze strict mintea.
Prin Duhul Sfânt. Duhul Sfânt este forţa activă pentru cultivarea tuturor acestor virtuţi (Galateni 5,22.23). Este posibil ca cineva să aibă într-o oarecare măsură, superficial, aceste trăsături de caracter, dar niciodată în plinătatea lor.
Dragoste. Gr. agape (vezi la Matei 5,43.44). Cea mai importantă caracteristică a slujitorului Evangheliei este acest rod activ al Duhului Sfânt (vezi la 1 Corinteni 13). În ce priveşte comentariul la ,,dragoste neprefăcută”, vezi la Romani 12,9. Fără această calitate, ambasadorul lui Hristos devine aspru, rece, mulţumit de sine şi cusurgiu. Curăţia şi puterea sunt imposibile fără iubire.