5:18 Şi toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos, şi ne-a încredinţat slujba împăcării;
Toate lucrurile acestea. Adică mai ales toate lucrurile ,,noi” din v. 17, dar în special noua slujbă (cap. 3,6; 4,1) şi noul discernământ (cap. 5,16). Dumnezeu este sursa tuturor acestora.
Împăcării. Gr. katallage, ,,schimb”, ,,împăcare”, ,,recâştigarea bunăvoinţei cuiva”. În Romani 5,11, acelaşi cuvânt e tradus ,,împăcare” [,,ispăşire”] (vezi comentariul de acolo). În Noul Testament el denotă o recăpătare a bunăvoinţei lui Dumnezeu (vezi Romani 5,1.10; Coloseni 1,20). Ideea împăcării cu Dumnezeu implică faptul că în trecut Dumnezeu şi omul s-au bucurat de o relaţie de comuniune, că acum există separare (Romani 8,7), că Dumnezeu a luat iniţiativa de a pune capăt acestei stări şi că, deci, e posibil din nou ca omul să se bucure de comuniunea cu Dumnezeu.
Împăcarea nu presupune nici o schimbare din partea lui Dumnezeu, deoarece El nu Se schimbă niciodată (Mal. 3,6; Iacov 1,17; cf. Evrei 13,8). Nu Dumnezeu e Cel care are nevoie să fie împăcat cu omul, ci omul e cel care are nevoie să fie împăcat cu Dumnezeu (vezi 2 Corinteni 5,18-20; Efeseni 2,16; Coloseni 1,20.21). Dumnezeu n-a manifestat niciodată vrăjmăşie. Oamenii şi-L închipuie uneori pe Dumnezeu ca pe un judecător aspru, mâniat pe păcătoşi, greu de mulţumit, lipsit de milă, gata să condamne. Această caracterizare nu I se potriveşte şi este un afront pentru El. Hristos nu a trebuit să meargă la cruce pentru a-L mulţumi pe Dumnezeu, ci ca o demonstrare a iubirii Lui. Dumnezeu nu a cerut moartea Fiului Său, ci L-a dat dintr-o inimă plină de iubire nemărginită (Ioan 3,16; 1 Ioan 4,9; vezi la Romani 3,25). Pe de altă parte, Dumnezeu nu poate să înlăture Legea Sa şi să împiedice consecinţele care vin în urma călcării ei, fără să-Şi nege propriul caracter, a cărui expresie este Legea Sa. Dumnezeu a urât întotdeauna păcatul. El nu poate să trateze binele şi răul la fel. Ispăşirea nu schimbă Legea; ea schimbă vrăjmăşia care a fost produsă de călcarea ei. Împăcarea înlătură vrăjmăşia cu ajutorul unei împliniri înlocuitoare a cerinţelor Legii.