Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / 2 Corinteni

2 Corinteni 12:9


12:9 Şi El mi-a zis: Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită. Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine.

El mi-a zis [,,El a zis,” KJV]. Forma verbului în textul grecesc denotă caracterul hotărât al răspunsului lui Dumnezeu. Harul. Gr. charis (vezi la Romani 3,24).

De ajuns. [,,Suficient,” KJV]. În textul grecesc, cuvântul acesta este în poziţie emfatică. Rugăciunea lui Pavel nu i-a adus apostolului eliberare de suferinţă, dar i-a dat har să o suporte. Fără îndoială, Pavel s-a rugat pentru eliberare de slăbiciunea sa pe temeiul că era o piedică pentru slujba lui. Hristos împlineşte peste măsură nevoia lui, cu o abundentă revărsare de har. Dumnezeu n-a făgăduit niciodată să schimbe împrejurările sau să-i ferească pe oameni de necaz. Pentru El, slăbiciunile corporale şi situaţiile grele sunt lucruri secundare. Tăria lăuntrică pentru a suporta e o manifestare mai înaltă de har dumnezeiesc decât îndepărtarea dificultăţilor vieţii. În exterior, un om poate fi sfâşiat, obosit şi aproape zdrobit, şi totuşi înăuntru e privilegiul lui – în Hristos – să se bucure de o pace desăvârşită (vezi la Isaia 26,3.4).

Mă voi lăuda... cu slăbiciunile mele. Sau, ,,mă voi lăuda în slăbiciunile mele.” Acceptarea slăbiciunilor personale fără de resentimente e un semn de biruinţă. Ca cineva să se bucure de ceea ce îi displace şi de care doreşte să fie scăpat înseamnă supunere deplină. Şi Hristos a ezitat în faţa jignirilor, ruşinii şi batjocurii ce era chemat să le sufere cu prilejul judecării Sale. O astfel de supunere faţă de voia lui Dumnezeu înseamnă o completă renunţare la sine (1 Corinteni 2,3-5).

Rămână. Sau, ,,să sălăşluiască.” Pavel aici vorbeşte despre puterea lui Hristos coborâtă asupra lui, lucrând înăuntrul lui şi dându-i ajutor şi tărie.