11:26 Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi.
Deseori am fost călători. [,,în călătorii adesea”, KJV]. Pavel pare să fi fost mereu pe drum, semănând seminţele Evangheliei. El s-a dovedit un sincer şi devotat slujitor al lui Hristos, expunându-se continuu la primejdii. Cât de diferit de potrivnicii săi iudaizanţi!
Râuri. [,,Apa”, KJV]. Literal, ,,râuri”. Erau poduri puţine pe cele mai multe drumuri principale şi secundare pe care călătorea Pavel. El a trebuit să treacă râurile prin vaduri. Cea mai mare parte din ceea ce cunoaştem noi ca fiind Asia Mică, Grecia şi Macedonia este munte şi multe ape repezi de munte fără pod constituiau un obstacol primejdios.
Tâlharilor. Fiecare drum, cu excepţia poate a marilor via romane, era împânzit de tâlhari. Un exemplu se găseşte în parabola cu samariteanul milostiv (Luca 10,30). Ţara lui natală, Cilicia, şi întreaga regiune de jur împrejur era împânzită de piraţi şi tâlhari. Cu câţiva ani înainte de Hristos, Roma a fost obligată să trimită o expediţie contra lor, sub conducerea lui Pompei.
Celor din neamul meu. Cei mai mari vrăjmaşi ai lui Pavel au fost cei din neamul lui. În toate cetăţile de seamă unde a lucrat Pavel, cea mai îndârjită opoziţie a venit de la iudei. Acesta fusese cazul la Damasc (Fapte 9,23; 2 Corinteni 11,32), la Antiohia şi Pisidia (Fapte 13,50.51), la Ieconia (cap. 14,2-5), la Listra (cap. 14,19.20), la Tesalonic (cap. 17,5-9), la Berea (cap. 27,13.14), la Corint (cap. 18,12-17) şi la Ierusalim (cap. 21,27-31).
Păgânilor. Adică neamurilor, ca la Filipi (Fapte 16,19-24) şi Efes (cap. 19,23-30). Cetăţi. Ca de pildă la Filipi (Fapte 16,19-40), la Corint (cap. 18,12-17) şi mai recent la Efes (cap. 19,23.24). Pustie. Ca de pildă regiunile cu populaţie rară ale Galatiei şi ţinuturilor sălbatice accidentate ale Ciliciei, Macedoniei şi Iliriei. Pe mare. Vezi la v. 25.
Între fraţii mincinoşi. Iudaizanţii – iudei creştini – erau cei mai înverşunaţi vrăjmaşi ai lui Pavel. Ei constituiau pericolul cel mai dureros şi mai dezamăgitor dintre toate cele cu care avea să dea piept (Filipeni 3,18).