11:25 de trei ori am fost bătut cu nuiele; odată am fost împroşcat cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul mării.
Bătut cu nuiele. O formă de pedeapsă romană. A stăpâni cu ,,un toiag de fier” denota o severitate extremă (Apocalipsa 2,27). Nuielele erau vergele subţiri, emblemele oficiale ale lectorilor sau magistraţilor romani. Singurul caz relatat al unei astfel de bătăi a avut loc la Filipi (Fapte 16,22.23). La Ierusalim, el a cerut să fie scutit, pe temeiul că era cetăţean roman (Fapte 22,24.25).
Suferinţa şi persecuţiile enumerate în 2 Corinteni 11,23-27 au avut loc între situaţiile relatate în Fapte 9 şi cele din Fapte 19. Partea cea mai rea de abia de-acum înainte urma să vină. Relatarea aceasta ne dă o oarecare idee cu privire la ce vrea să spună Pavel prin ,,părtăşia suferinţelor Lui [Hristos]” (Filipeni 3,10). Şi cât de mult din viaţa primejdioasă a lui Pavel pentru Hristos e ţinută ascunsă!
Împroşcat cu pietre. Împroşcarea cu pietre de la Listra e relatată în Fapte 14,19.20.
S-a sfărâmat corabia. [,,naufragiu”, KJV]. Cinci călătorii pe mare sunt relatate în Fapte, dar nu se spune nimic despre vreun naufragiu înainte de cel din Fapte 27. ,,Sfărâmarea” corăbiei în drum spre Roma a avut loc la multă vreme după scrierea acestei epistole (Fapte 27,41-44).
În adâncul mării. Adică pe mare.