10:7 La înfăţişare vă uitaţi? Dacă cineva crede că este al lui Hristos, să aibă în vedere că, după cum el este al lui Hristos, tot aşa suntem şi noi.
Vă uitaţi? Textul grecesc poate fi tradus ca o întrebare, ca un imperativ sau ca o simplă afirmaţie. Ca întrebare, ar fi una de dezaprobare: corintenii judecă pe temeiul aparenţei exterioare? Ca imperativ i-ar invita să-şi deschidă ochi şi să vadă faptele evidente. Ca o simplă afirmaţie ar fi o acuzaţie că unii dintre corinteni încă privesc la înfăţişarea exterioară. Oricare dintre aceste trei posibilităţi s-ar fi putut să o aibă Pavel în minte, propoziţia lasă să se înţeleagă că ei n-au examinat în mod critic acuzaţiile aduse împotriva lui. La concluziile susţinute de ei se ajunsese mai degrabă emoţional decât raţional şi pe temeiul aparenţelor exterioare (vezi la cap. 3,12). Judecăţile superficiale sunt agreate de mulţi oameni deoarece sunt puţini cei care sunt dispuşi să se pronunţe înainte de a avea prilejul să examineze toate dovezile.
Dacă cineva. Pavel pare să se refere aici fie la unul dintre conducătorii opoziţiei, fie la unii care erau sinceri în inimă, dar confuzi în gândire. Contextul pare să favorizeze prima interpretare. Comparaţi cu ,,unora” din v. 2 (cf. cap. 11,4.20).
Este al lui Hristos. Adică pretinde că este reprezentant legal rânduit al lui Hristos.
Tot aşa suntem şi noi. Pavel se referă aici la propria sa însărcinare ca apostol. În capitolul acesta şi în următoarele două, el se referă de repetate ori la calificarea lui ca ambasador al lui Hristos. Autoritatea lui este egală cu aceea a celor doisprezece (cap. 11,5; 12,11.12). El fusese chemat şi însărcinat de Domnul (Fapte 9,3-9; 22,17-21; cf. 1 Corinteni 15,8; 2 Corinteni 10,14-18). El avusese comuniune cu Hristos în suferinţele Sale (cap. 11,23-33). Primise viziuni şi revelaţii direct de la Hristos (cap. 12,1-6).