Electronic Books / Adventist / Romanian / Comentarii Biblice / Web / 2 Cronici

2 Cronici 6:18


6:18 Dar ce! Să locuiască Dumnezeu cu adevărat împreună cu omul pe pământ? Iată că cerurile, şi cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde: cu cât mai puţin această casă, pe care am zidit-o eu!

Să locuiască... împreună cu omul? De câte ori omul slab nu şi-a pus întrebarea: Va locui marele Dumnezeu al cerului cu oamenii de pe pământ? Lui Moise, Dumnezeu i-a dat făgăduinţa: "Eu voi fi negreşit cu tine" (Exod 3,12). Aceeaşi făgăduinţă a fost dată lui Iacob (Genesa 31,3.5; 48,15). Psalmistul spunea cu încredere: "Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de nici un rău, căci Tu eşti cu mine" (Psalmi 23,4). Isus a dat făgăduinţa: "Iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului (Matei 28,20). Oricui Îi deschide uşa Dumnezeu îi făgăduieşte: "Voi intra la el, voi cina cu el şi el cu Mine" (Apocalipsa 3,20). În orice loc de pe pământ, oamenii au ajuns să-şi dea seama că Dumnezeu va locui într-adevăr cu oamenii. Toţi care vor, chiar aici, în lumea aceasta, se pot bucura de tovărăşia Cerului.

Nu te pot cuprinde. Dumnezeu e mai mare decât tot universul pe care l-a făcut. Cerul cerurilor nu-L pot cuprinde! Cu cât mai puţin un templu făcut de mâini omeneşti! Marea nevoie a omului este să înveţe să fie umil şi liniştit şi să umble înaintea lui Dumnezeu cu respect şi temere sfântă.