2:5 În adevăr, cum bine ştiţi, niciodată n-am întrebuinţat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu.
Vorbe măgulitoare. Literal, ,,cuvinte de măgulire”. Pentru a dovedi că ţinta lor nu fusese să placă oamenilor, Pavel le reaminteşte convertiţilor săi că ei ştiu că atunci când au predicat, apostolii nu s-au folosit niciodată de măgulire pentru ca oamenii să primească Evanghelia. În viaţa tesalonicenilor era necesară o reformă radicală. Măgulirea le-ar fi încurajat vanitatea şi i-ar fi făcut să fie orbi faţă de nevoia lor. Aceşti slujitori ai lui Hristos nu predicau lucruri măgulitoare, aşa cum făceau profeţii mincinoşi (vezi Isaia 30,10; Ezechiel 13,10).
Haina. [,,Mantaua”, KJV]. Gr. prophasis, ,,pretext” (vezi comentariul de la Filipeni 1,18). Apostolii nu se foloseau de slujba lor pentru a se îmbogăţi. Dimpotrivă, erau cât se poate de atenţi să nu dea nici un prilej pentru o asemenea acuzaţie. Pavel putea declara că n-a râvnit ,,nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva” (Faptele Apostolilor 20,33; compară cu 2 Corinteni 12,14).
Martor este Dumnezeu. Un jurământ solemn, respectuos (vezi comentariul de la Filipeni 1,8). Pentru confirmarea faptului că el şi asociaţii lui nu-i măguliseră, Pavel putea să facă apel la amintirile tesalonicenilor, dar în ce priveşte motivele pe care le-au avut, putea să apeleze doar la Dumnezeu. În felul acesta el respinge cu putere toate acuzaţiile că el şi tovarăşii lui lucraseră pentru vreun câştig personal.