2:18 Astfel, odată, şi chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, cel puţin) să venim la voi; dar ne-a împiedicat Satana.
Eu, Pavel, cel puţin. Aici Pavel face deosebire între el şi tovarăşii lui, pe care de-a lungul epistolei i-a asociat stăruitor cu sine. Acurateţea cerea aceasta, deoarece Sila şi Timotei rămăseseră la Berea când Pavel a plecat la Atena (Faptele Apostolilor 17,14), iar Timotei le făcuse o vizită tesalonicenilor la îndrumarea lui Pavel (1 Tesaloniceni 3,1.2). Toţi trei doreau să se întoarcă, dar vorbind în dreptul său, apostolul putea să afirme că plănuise cu hotărâre să facă lucrul acesta ,,odată, şi chiar de două ori”, adică iar şi iar. Ardea de dor să-i vadă.
Am voit să venim. Literal, ,,ne-am dorit să venim”, sau ,,am intenţionat să venim”.
Ne-a împiedicat. Gr. egkopto, ,,a interveni”, ,,a împiedica drumul cuiva, ţinându-i calea”. La fel cum la o întrecere de cai un călăreţ ,,tăie calea” şi în felul acesta reuşeşte să îl împiedice pe adversar, sau la fel cum pe şoselele moderne un motociclist egoist poate să ,,tăia” calea şi să oprească mersul automobilului pe care l-a depăşit, tot aşa şi Satana puse un obstacol în calea lui Pavel şi astfel îl împiedicase să se întoarcă la Tesalonic. Apostolul nu dă nici o indicaţie cu privire la felul în care l-a împiedicat cel rău. Însă Satana poate doar să stingherească, nu şi să împiedice triumful final al Evangheliei. Domnul este la cârmă, iar El şi biserica Sa vor birui.
Satana. În călătoriile sale misionare Pavel fusese călăuzit de Duhul Sfânt. În călătoria care la condus la Tesalonic, înainte de a trece în Europa, apostolul se gândise să lucreze în provincia Asia, sau în Bitinia, dar Duhul Sfânt îl împiedicase să facă acest lucru (Faptele Apostolilor 16,6.7). Totuşi, nu Duhul Sfânt fusese Cel care îi expulzase pe Pavel şi pe însoţitorii lui din Tesalonic şi îi împiedicase să se întoarcă aici. Aceasta era realitate lucrarea marelui duşman, Satana.