2:16 căci ne opresc să vorbim Neamurilor, ca să fie mântuite. Astfel, ei totdeauna pun vârf păcatelor lor. Dar, la urmă, i-a ajuns mânia lui Dumnezeu!
Ne opresc. Gr. koluo, ,,a împiedica”, ,,a opri”, ,,a interzice”. Iudeii ar fi înconjurat ,,marea şi pământul” ca să facă ,,un tovarăş de credinţă” (Matei 23,15) şi doreau ca oamenii să accepte iudaismul. Însă făceau tot ce le sta în putere pentru a-i împiedica pe creştini să răspândească vestea cea bună a mântuirii prin Hristos.
Ca să fie mântuite. Pavel era convins că propovăduirea apostolilor avea ca rezultat mântuirea celor care acceptau solia ei. El ştia că nu există mântuire decât prin Isus Hristos (Faptele Apostolilor 4,12). Şi mai ştia, din proprie experienţă, că orice efort de a proclama Evanghelia atrage mânia iudeilor (compară cu Faptele Apostolilor 22,22).
Totdeauna. Prin omorârea profeţilor din vremurile Vechiului Testament, prin lepădarea şi crucificarea Domnului lor şi acum prin persecuţia îndârjită îndreptată împotriva urmaşilor Lui, păcatele iudeilor se înmulţeau tot mai mult, până când măsura nelegiuirilor lor avea să ajungă la vârf.
Pun vârf. [,,Umplu”, KJV; ,,împlinesc”, traducerea lui G. Galaction]. Gr. anapleroo, ,,a umple deplin”, ,,a umple până la margini”. Prin respingerea mântuirii prin Hristos şi prin efortul de a-i împiedica pe alţii să beneficieze de sacrificiul lui Hristos, iudeii umpleau până la margini ,,măsura părinţilor” lor (vezi comentariul de la Matei 23,32).
La urmă. Sau ,,în cele din urmă”.
I-a ajuns. Mânia lui Dumnezeu faţă de poporul ales avea să se împlinească abia în viitor (anul 70 d.Hr.), dar Pavel vede calea pe care o urmează iudeii şi vorbea cu îngrijorare de sfârşitul spre care se îndreptau aceştia. În lumina profeţiei din Vechiul Testament (vezi comentariul de la Daniel 9,24) şi a profeţiei rostite de Domnul Însuşi (Matei 23,37–39; 24,15–20), dar şi prin inspiraţia de la Duhul Sfânt, apostolul vedea mânia lui Dumnezeu căzând asupra naţiunii nepocăite. Ierusalimul încă nu era nimicit, dar protecţia lui Dumnezeu se retrăsese. În curând cetatea urma să fie ,,călcată în picioare”, iudeii să fie împrăştiaţi şi profeţia Domnului să fie împlinită (vezi comentariul de la Luca 19,43.44; 21,24).
Mânia lui Dumnezeu. Vezi comentariul de la cap. 1,10.